Profesoara de Fizică de la Vianu care trimite elevii la NASA: Copiii sunt motivația mea ca profesor, e păcat să treci prin viața lor și să nu le dai ceva

Scris de Ioana Nicolescu 19-07-2016 100,132

În ultimii șapte ani, elevii de la Colegiul Național „Tudor Vianu” participă, în fiecare an, la un concurs organizat de NASA, unde mii de elevi din toată lumea se întrec în designul de stații spațiale. În 2012, elevii români au luat chiar premiul cel mare la „NASA Space Settlement Design”.  Totul este posibil datorită unei profesoare de fizică deja renumite, Ioana Stoica. O femeie mică de statură, aprigă și plină de energie.

Doamna Stoica, așa cum îi spun elevii ei, are o calitate pe care rar o întâlnești în mediul preuniversitar românesc, inițiativă combinată cu un entuziasm aproape copilăresc. Atunci când povestește despre concursurile la care participă cu elevii săi, ai impresia că este ea însăși elev, atât de mult se implică și poate să vadă lucrurile din perspectiva lor. Doamna Stoica mai are, deci, o calitate care o face să fie foarte îndrăgită de elevii săi, îi tratează ca de la egal la egal. „Viitorul României” a stat de vorbă cu profesoara Stoica, care ne-a povestit despre elevii ei „minunați și deștepți”, despre munca de profesor, despre liceul pe care îl adoră și despre lupta pe care o duce an de an pentru a strânge fonduri ca elevii să poată merge până în Statele Unite, unde sunt premiați de NASA pentru ingeniozitatea lor.

20160617_200911_001-w800-h600

Viitorul României: În ce constă concursul NASA Space Settlement Design?

Ioana Stoica: Elevii trebuie să construiască o stație spațială, un așezământ spațial, care poate să fie undeva în vecinătatea unei planete sau într-un punct Lagrange (adică într-unul din cele cinci puncte care plasează un obiect sub influența directă a gravitației planetei astfel încât să se poată menține în echilibru). Elevii pot să aleagă un astfel de punct Lagrange sau pot plasa stația spațială pe orbina unei planete, ideea este să nu fie sub influență mare de radiații cosmice, astfel încât să aibă nevoie de scuturi de protecție foarte puternice pentru stația respectivă și să nu fie foarte departe de Pământ, ca să poată transporta provizii dacă nu sunt autonomi de la început.

Care sunt cele mai abordabile planete din sistemul nostru solar pentru o astfel de stație, în afară de Pământ?

Marte, dar putem vorbi și de sateliții unor planete, începând cu Luna.

Dar sateliții lui Jupiter?

Din păcate, în jurul lui Jupiter, nivelul de radiație este foarte crescut.

Elevii cu ce fel de idei vin?

Oooo, cei mai teribili sunt cei care își imaginează forma stației spațiale. Proiectul acesta este de echipă, implică multă rigoare științifică, dar și creativitate.

Bănuiesc că prima problemă care și-o pun este cum realizează gravitația, deci probabil că toate ideile lor pornesc de la centrifugă, deci de la o formă cilindrică.

Nu neapărat, am avut un așezământ într-un an în formă de fagure, modulele se puteau muta între ele, a avut un succes nemaipomenit acum doi ani. Știți filmul Interstellar?

Da.

Filmul acesta are un video de prezentare, care a fost făcut la conferința NASA, iar laitmotivul este proiectul acesta al elevilor de la „Tudor Vianu”. Le-a plăcut foarte tare ideea proiectului copiilor noștri și apar și ei în filmulețul de prezentare.

20160617_201051-w800-h600

Care a fost cel mai mare premiu pe care l-ați câștigat la NASA?

Ah, chiar premiul cel mare, acum cinci ani, cu stația Aurora.  Era interesant proiectul, diferit de restul, de tot ce s-a făcut înainte. Aurora avea un fel de bule spațiale care aveau accelerații diferite și fiecare bulă avea un rol, într-o bulă era orașul rezidențial, în altă bulă erau laboratoarele sau altceva. E un proiect foarte complicat, e o muncă de echipă, fiecare aduce altceva, de la forma spației, până la felul în care fac gravitația artificială și la arhitectură, proiectează până și interiorul.

Cât de practice sunt proiectele?

În parte sunt, în parte nu sunt, fiindcă nu avem încă tehnologia care să le pună în practică. Câștigă proiectele care au cel mai mare grad de realizare cu tehnologia actuală, în general dacă sunt prea Sci-Fi, nu prea câștigă. Copiii se și documentează foarte mult, citesc cea mai recentă literatură științifică.

Cum arată evoluția proiectelor din 2009 și până acum?

Mi se pare că a devenit tot mai grea competiția pentru că sunt în jur de 3.000 de proiecte din toată lumea. Competiția e acerbă.

20160617_201014-w800-h600

De ce organizează NASA acest concurs?

Pentru a le trezi elevilor dorința de a cerceta, pentru a le trezi curiozitatea științifică.

Sunt câțiva care vor să se facă fizicieni?

Mulți, dar nu numai fizicieni, am elevi care vor să fie matematicieni, informaticieni, ingineri. Am un elev care după ce a participat la acest concurs, a hotărât să studieze inginerie aeronautică și asta face acum.

Elevii dvs. pleacă, în general, la studii în străinătate?

Da, cei mai mulți pleacă, dar sunt și unii care rămân în țară, am mulți elevi care au intrat la Politehnică, unii la Drept. În străinătate, sunt foarte mulți care intră la Princeton, le fac recomandări pentru că au nevoie la admitere. Plimbându-mă prin campus la Princeton am auzit de atâtea ori, „săru-mâna, doamna profesoară”, aveam impresia că sunt în curtea liceului. La un moment dat, s-au adunat mai mulți foști elevi, eram un grup mare de 15 elevi de la Vianu, acolo în campusul de la Princeton.

De ce în fiecare an sunt probleme cu deplasarea la NASA? Guvernul, pe vremea ministrului Educației Remus Pricopie, anunța că va susține financiar competiția?

De obicei, Guvernul dă bani doar la concursurile unde se organizează o selecție națională, ori aici sunt mai multe licee care participă. Dacă NASA nu limitează numărul de proiecte dintr-o țară, de ce le-ar limita România? Ei susțin că dacă nu pot selecta, nu vor să se implice.

Cum vă descurcați?

Găsim sponsori, în fiecare an sunt alți sponsori, în trecut ne-a mai ajutat și Primăria, dar anul acesta nu ne-au mai încurajat.

20160617_201055 (1)-w800-h600

Mai participați și la un concurs ESA (European Space Agency).

Da, la Odysseus, care are mai multe etape decât NASA. Din liceul Vianu s-au calificat trei echipe în semifinală, iar unul dintre elevi, o fată excepțională, Monica, a prezentat atât de bine proiectul încât s-a inventat un premiu pentru cea mai bună prezentare.

Ce vă motivează să faceți toate astea?

Copiii, ei sunt motivația mea, e un mediu excepțional aici, avem niște elevi excepționali, nu ai cum să fii demotivat în fața lor, nu-i păcat ca tu, ca profesor, să treci prin viața lor fără să le dai ceva?

CITAT: „Filmul acesta (Interstellar –n.r.) are un video de prezentare, care a fost făcut la conferința NASA, iar laitmotivul este proiectul acesta al elevilor de la „Tudor Vianu”. Ioana Stoica, profesoară de Fizică