Român premiat cu “Nobel-ul pentru Educație”, dascălul care face matematica frumoasă

Scris de Andreea Pocotilă 22-03-2017 5,349

Elevii spun despre ea că este deschisă, cu simțul umorului și că găsește metode inedite să-i facă să priceapă formule încâlcite. Unii merg chiar mai departe și nu se tem nici de descrieri: “o zână a matematicii”. Nu e de mirare, având în vedere că uneori elevii cântă, dansează sau desenează atunci când au câte un proiect la matematică. Și asemenea proiecte au de regula in ultimele zile de școala  sau uneori în timpul școlii după terminarea orelor de curs. De asemenea, copiilor le place faptul că uneori doamna îi conectează cu clase de elevi din Statele Unite, Australia sau Filipine prin intermediul Skype, oportunitate care le oferă prilejul să dezbată cu elevi de varsta lor subiecte comune, să observe cum gândesc și cum trăiesc copii de aceeași vârstă cu ei din alte colțuri ale lumii. Presa a scris în ultimii ani  despre premiile prestigioase și distincțiile primite de doamna profesoară la nivel internațional, precum “Claes Nobel” sau clasarea în TOP 50 finaliști ai premiului Global Teacher Prize supranumit  de mass-media internațională ca Nobel-ul Educației.  Călătorește mult, fizic sau virtual, pentru că este implicată în multe programe internaționale din care vine cu cele mai noi concepte de pedagogie pe care încearcă să le adapteze la specificul societății și școlii românești.

Profesor Doctor Suzy Manuela Prajea, dascăl de matematică și director al Colegiului Național Traian din Drobeta-Turnu Severin vreme de 10 ani,  a dezvăluit în interviul de mai jos câteva dintre secretele prin care reușește să aducă matematica mai aproape de elevi: „cu ușurință, firesc, prin logică, cu dragoste.” 

prajea2

Călătoriți mult, am citit. Sunteți în aeroport chiar acum și înteleg că destinația dvs este Dubai. Ce se întâmplă în aceste zile la Dubai?

Zilele acestea se desfășoară în Dubai unele din cele mai importante evenimente în educație la nivel global : “Varkey Teachers Ambassadors Summit”, “Global Education & Skills Forum” și ceremonia “Global Teacher Prize” . Tema centrală a evenimentelor este: „Cum creăm cetățeni globali prin intermediul educației?”. Primul eveniment se referă la activitatea grupurilor de profesori, finaliști ai premiului “Global Teacher Prize”, în dezvoltarea unor activități didactice specifice  pe tema formării în școli a viitorilor cetățeni globali. Cel de-al doilea eveniment este conferința mondială a furnizorilor de educație și politici educaționale, a reprezentanților guvernamentali din educația publică, a tuturor factorilor interesați de asigurarea educației de calitate, aici participând însă și actuali sau foști președinți, primi miniștri, miniștrii în educație sau alți factori responsabili de împlementarea educației în școli. Cel de-al treilea eveniment, ceremonia “Global Teacher Prize”, are în prim plan acordarea premiului de 1 million de dolari unui profesor sau mai degrabă comunității din care provine profesorul respectiv. “Global Teacher Prize”  este un fel de “Oscar” în educație: covor  roșu, vedete artistice internaționale, spectacol glamour, prime-time în media internațională.

Când și cum v-ați orientat spre matematică și spre pedagogie?

Povestea mea cu matematica începe în clasa a 5-a și continuă până astăzi. Datorez începuturile domnului profesor diriginte din gimnaziu, Ion Gaban. Profesionalismul și dragostea pentru matematică m-au dus către dorința de a pregăti elevii pentru performanță, excelență și profesii cu statut social ridicat în societatea în care trăim sau mai bine zis trăiam până de curând. În egală măsură am pus accentul pe învățarea matematicii prin metode logice, pe formarea gândirii și încurajarea creativității în soluționarea problemelor. Am ales să predau

matematica prin incitare, stimularea curiozității și mai apoi acceptarea provocării de a finaliza demersul și a stinge intriga.

Ai nevoie de pasiune, dedicație și originalitate să poți aborda matematica altfel. Și curaj, curajul de a transcende fundamentul conservator al modului de abordare a disciplinei în scoală conform cu era în care trăim : digitalizare, tehnologie, internet.

prajea4

La ora dumneavoastră, „copiii nu sunt chinuiți să memoreze formule abstracte, ci să le asocieze cu ceva cunoscut”, citesc într-un articol despre cariera dumneavoastră. Dați câteva exemple, pentru că multora sigur le sună imposibil așa ceva.

Cum reușesc să îi învăț matematica? Încerc să urmez naturalețea demersului, să nu forțez pașii, să înaintez  cu ușurință, cu firesc, cu dragoste, dar rămânând mereu în matricea logicii. Fără dopaj dar nu fără perseverență, gândire și plăcere în ceea ce facem la ora de matematică. Simțul umorului și lecțiile de viață și caracter, exemplele inspiraționale se inserează excelent în momentele de repaus după un exercițiu semnificativ sau în timpul exersării fundamentului matematic de zi cu zi. Exemplele din viața reală, lecțiile și programele pe care le-am inventat pentru copii m-au ajutat foarte mult. Da, se poate matematica și altfel. Chiar acum sunt implicată ca ambasador în proiectul mondial “Global Math Project”, un program pornit în Statele Unite care își propune să aducă matematica la nivelul comun de percepție al elevilor care iubesc dar și a celor care nu iubesc matematica.

Citez dintr-o știre despre dumneavoastră de pe Digi24: „Profesoara de matematică din România a impresionat cu metodele ei de predare nu doar juriul, ci şi dascăli din sisteme avansate de educaţie.” Dezvăluiți pentru cititori câteva dintre secretele dumneavoastră în materie de predare. Cum reușiți să vă cuceriți elevii?

De exemplu, în unul din grupurile în care activez, „Supporting reasoning and numeracy skills”, grup-suport al educației pentru matematică, am proiectat două activități pentru clasele 6-8 si respectiv  9-10 inspirate din specificul departamentului “Peacekeeping Operations” (PKO) din cadrul ONU. O baza diversificată de date provenite din activitatea departamentului PKO este selectată și adaptată la obiectivele urmărite astfel încât elevii, organizați în grupe de 3-4, răspund la sarcinile prezentate în fișa de lucru după consultarea, analizarea, discutarea și organizarea  informațiilor puse la dispoziție în cadrul lecției. Noțiuni, concepte și raționamente de tip matematic precum graficele, statisticile, procentele, rapoartele, probabilitățile și modelarea matematică sunt instrumente  principale în desfășurarea activității. Elevii sunt entuziasmați astfel să constate că ceea ce au învățat în cadrul orelor de matematică are aplicabilitate în activități și domenii din cele mai diverse din viața  reală. Pe parcursul activitații, ei au oportunitatea să ia contact cu misiunile și zonele în care ONU activează, cu istoricul și natura conflictelor existente pe Mapamond, cu gestionarea  financiară sau a resursei umane din zonele de intervenție, cu datele numerice referitoare la pierderile de vieți omenești, de bunuri materiale sau teritoriale. Totodată elevii devin conștienți de atitudinile, interesele și problemele care au generat conflictele mondiale și de necesitatea schimbării de mentalitate în spiritul înțelegerii mutuale și al toleranței, indiferent de moștenirea socială, culturală, lingvistică sau religioasă a fiecăruia dintre noi.
Cred ca prin astfel de activități conectate la viața reală și la contemporaneitate, activități care să complementeze actul instrucțional tradițional al sistemului nostru de învățământ  se poate produce o educație reală a tinerei generații pentru societatea globală în care trăim. Un deziderat, un vis? Nicidecum, o ancorare în realitate, pentru că prin cetățean global înțelegem ceea ce ne dorim cu toții astăzi în societatea românească: integritate, respect, conștiinciozitate,  adaptare, colaborare, spirit de echipă, gândire critică, creativitate, toleranță, profesionalism, empatie, compasiune, încredere. Cetățenia globală începe cu cetățenia locală desigur.

Buna dispoziție, umorul, seninătatea, oferirea celei de-a doua șanse, abordarea emoțională și tratarea fiecărui elev în parte, adaptarea la specificul de învățare și colaborare al oricărui elev, mă ajută în timp să obțin rezultatele așteptate.

prajea3

Unde greșesc mulți dintre profesorii de azi?

În opinia mea, profesorul nu mai este unicul  deținător al cunoștințelor și informațiilor cum era odată în comunitatea tradiționala dinaintea internetului. Rolul lui s-a modificat și el trebuie să accepte această evidență și să se adapteze la noile cerințe. Altfel, școala și misiunea profesorului vor fi aruncate în derizoriu de educații alternative: corespondența, tutoriale, antrenori particulari, universități virtuale. Profesorii trebuie să regândeasca modul de abordare al educației, de atragere a elevilor către școală, modul de expunere, motivare și inspirație.

Comoditatea, lipsa de viziune, de voință și implicare a fiecăruia dintre noi, acoperite de veșnicele circumstanțe atenuante – nu avem bază materială, nu avem investiție  în educație, nu avem autonomie, nu au fost consultați profesorii, nu au fost consultați elevii sau părinții, – a făcut aproape imposibilă impunerea unei noi direcții în educație.

Ce sfaturi aveți pentru profesorii români care le cer elevilor să reproducă textul manualului?

Un exemplu concret: exersăm operațiile matematice elementare pâna la nivelul bacalaureatului  și le testam prin examene naționale. Elevul permanent efectuează operații de înmulțire sau împărțire în scoala preuniversitară începând de la varsta de 6- 7 ani pana la vârsta de 18-19 ani, altfel el riscă major să nu mai promoveze examenele nationale. Ce ar fi dacă la un moment dat, de la un anumit prag de vârstă, am permite utilizarea mijloacelor de calcul astfel încât în cadrul orelor de clasă să alocăm mai mult timp dezvoltării gândirii critice, creativității sau inovării în locul banalelor operații de înmulțire și împărțire pe care orice calculator de buzunar și orice telefon le poate efectua astăzi: în era internetului, digitalizarii si iCloud-ului, noi învățăm ca în epoca postindustrială. Ce ar fi să învățăm să integrăm informația virtuală în învățare astfel ca fiecare copil să cunoască adevăratele beneficii ale internetului și să devină un consumator productiv al cyberspațiului? Cum ar fi ca elevii să utilizeze rețelele de socializare  în scopul învățării, al colaborării pe proiecte diverse? Încet, încet, vom ajunge și aici cum am ajuns mereu: împinși de alții, luați de val sau în virtutea inerției. Cum ar fi însă ca școala, promotor și vizionar al viitorului ce se pretinde a fi, să coaguleze practicile bune și să accelereze schimbarea benefică a societății prin cadrul de educație instituționalizat  și pârghiile pe care le are la dispoziție?

Educația înseamnă adaptare permanentă și caracter vizionar, voință și implicare. Educația pleacă din interiorul fiecăruia dintre noi. Educația nu este o slujbă ca oricare alta, îndeplinești algoritmic o sarcină și sistemul funcționează. Educația cere interior, exterior și unitate centrală, adică inimă, spirit și minte ca să înțelegi, să aplici și să beneficiezi de oportunitățile lumii în care trăiești.

Sfatul meu este să îți asculți inima, să îți privești copiii și să îți adaptezi metodele, să renunți la rigiditate și învechire, să iei cunoștințe de noi metode și să le implementezi încet și sigur atunci când timpul didactic îți permite. Nu sunt de părere că învățământul trebuie distrus din temelii și înlocuit cu un sistem total nou. Este evident că această măsură nu este sustenabilă. Dar cred că schimbarea se face prin profesori și trebuie să știm exact ce trebuie să cerem profesorilor, cum îi inspirăm, cum le oferim alternative de activități cu elevii și cum le acordăm suportul necesar acestei schimbări.

Care sunt principalele carențe ale sistemului educațional, din punctul dumneavoastră de vedere?
În opinia mea, suntem încă în era birocrației fără limite în școlile noastre, a procedurilor pe care le încalcă primii chiar cei care le elaborează, a formelor fără fond și a clișeului „școala românească este bună și nu trebuie schimbat nimic la ea”.

Despre eficiență, lipsă de interes și plictis vorbesc cel mai bine statisticile care vizează abandonul școlar, rezultatele examenelor naționale și fețișoarele întrebătoare și  plictisite ale copiilor noștri în băncile de clasă, undeva în clasele XI-XII, dacă nu mai devreme, când se prefigurează întrebarea: ei bine, și acum încotro? De ce? Pentru că învățământul nostru a rămas încremenit în aceleași tipare în care a fost creat cu decenii în urmă odată cu apariția învățământului de masă în scopul educării tinerilor pentru obținerea unui loc de muncă.  Astăzi, profesiile pentru care educăm tinerii sunt pe cale de dispariție în societatea noastră și mă refer acum și la societatea globală pentru că o bună parte din tineri sunt angajaţi în străinătate în acest moment. O altă problemă de concepţie majoră în educaţie care nu se vede în ceea ce facem în şcoală este aceea că educația trebuie să meargă dincolo de instruire şi dobândirea competențelor necesare pentru obţinerea unui loc de muncă. Trăim într-o societate individualistă şi dezbinată şi pentru că aşa formăm copiii de mici prin specificul activităţii noastre la clasă. Atunci când vom pune accent în activitatea la clasă şi pe colaborare, spirit de echipă, rezolvarea problemelor din viaţa reală, pe formarea gândirii critice, pe comunicare şi vom urmări formarea atitudinilor pozitive, a empatiei, compasiunii, a ceea ce numim îndeobşte învăţare socio-emoțională, atunci când vom schimba matricea educaţiei, abia atunci vom putea vorbi de o societate mai bună în viitor. În principal schimbarea în şcoli începe de la noi, profesorii, cu schimbarea mentalităţii despre educaţie, cu adaptarea metodelor şi activităţilor la epoca şi  societatea în care trăim, cu interesul şi crezul nostru ca prin educaţie se poate crea o lume mai bună. Desigur, profesorii au nevoie nu numai de decongestionarea programelor şcolare ci şi de un anumit grad de autonomie, în opinia mea.

Aş încheia cu un citat din Sunny Varkey, fondatorul  premiului mondial al profesorului “Global Teacher Prize”: “oricare ar fi întrebarea,  educația este cheia”. Educația este cheia pentru copii, tineri, profesori, părinţi, adulţi, lideri, echipe, categorii socio-profesionale, comunitate locală sau globală.

CITAT: “Profesorul nu mai este unicul  deținător al cunoștințelor și informațiilor cum era odată în comunitatea tradiționala dinaintea internetului.” Suzy Manuela Prajea, profesor de matematică

Fotografii din arhiva personală Suzy Manuela Prajea