Pe 18 aprilie, Captive Escape Room, în colaborare cu compania Apa Nova, a lansat H2Out, o cameră interactivă, diferită de cele tradiționale din domeniu. Gândită într-un scenariu SF distopic, camera revoluționară nu are doar rol distractiv, ci și unul educativ, pentru că își propune să tragă un semnal de alarmă în privința apei, ca resursă finită. Pe deasupra, jucătorii au posibilitatea să conștientizeze circuitul complex al apei, de la râu până în casele oamenilor.

de Ionuț Axinescu 

Camera a fost pregătită în trei luni și este una „la nivelul anului 2019”, spune Mihai Ungureanu, Managing Partner la Captive Escape Room. „Am investit mult în decor și în mecanisme tehnologice, ca să redăm fidel atmosfera poveștii. Jocul e coerent și e susținut de chestiuni care se întâmplă automat”, explică el. H2Out este o cameră care implică programare, iar un mare plus îl reprezintă efectele sonore spectaculoase.

Când și în ce context a apărut Captive Escape Room?
În 2015, eu și trei prieteni ne-am jucat în niște escape rooms și ne-a plăcut foarte tare ideea. În acel moment, piața de escape rooms din România era la început de drum, iar în București exista un adevărat boom. Se făceau camere în apartamente de bloc, în pivnițe, apăreau ca ciupercile după ploaie, deși nimeni nu știa exact cu ce se mănâncă. Țin minte că multe camere erau simpliste, departe de ce se-ntâmplă astăzi în industrie.

Tot atunci, am stat la o bere cu cei trei prieteni și ne-am decis să facem și noi unul, deși niciunul dintre noi nu avea experiență în domeniu. Am zis totuși să ne unim forțele și să concepem un escape room mai mare și mai deosebit. Am plecat din start cu o idee de business bine conturată, în sensul că am vrut să construim mai multe camere în aceeași locație, cu o recepție mare, astfel încât să atragem oamenii din zona corporate. Am vrut să le oferim clienților o varietate mai mare, să aibă de unde alege.

Cât a durat de la idee la implementare?
Noi am gândit câteva concepte, pe foaie, după care a trebuit să aducem un inginer care să ne ajute cu mecanismele, ca să punem ideile în practică. În total, până să ajungem la cinci camere pregătite de joc și de oaspeți, a trecut ceva mai mult de un an și jumătate. Aproape doi.

Cum a apărut ideea camerei H2Out?
Înainte de asta noi am avut o altă cameră branded, practic prima de tipul ăsta din lume. A fost în colaborare cu Coca Cola și era un joc de escape room care te trecea printr-o întreagă istorie de props-uri și sticle ale brandului, de la sfârșitul anilor 1800 și până în zilele noastre. Cineva a remarcat-o și ne-a zis că s-ar potrivi și pentru Apa Nova, pentru un proiect educativ. Așa am intrat în contact cu ei și am început să ne gândim la un concept fain.

Ideea camerei e, pe de-o parte, să conștientizeze publicul că apa care curge la robinet este rezultatul unui proces complex, care implică echipamente, know-how și forță de muncă. Pe de altă parte, vrem să atragem atenția că apa e o resursă limitată și să descurajăm consumul ei iresponsabil.

Cum faceți asta prin joc?
Jocul răspunde primei teme prin simularea fiecărei etape de „fabricare” a apei potabile. În privința celei de-a doua teme, noi am plasat acțiunea într-un viitor apocaliptic, în care un mare război nuclear tocmai s-a încheiat. Războiul, care a lăsat în urmă ruine, furtuni de nisip și pământ pârjolit, a fost declanșat tocmai de lipsa apei. În contextul ăsta, supraviețuirea oamenilor de pe teritoriul fostului oraș București depinde de o mică stație de tratare a apei.

Ca la orice escape room, îți trebuie o intrigă. În cazul H2Out, e vorba despre situația în care acea mică stație se defectează în timpul unei mega furtuni de nisip. Aceasta se domolește la un moment dat, oferindu-le jucătorilor un răgaz să repare stația de care depinde viața lor. În felul acesta subliniem consumul iresponsabil de apă.

Cât durează toată experiența jocului?
Maximum o oră, la fel ca și celelalte camere ale noastre. Ai 60 de minute să rezolvi jocul și să ieși din cameră. Dacă te miști bine și ești inspirat înăuntru, poți să ieși și mai repede. Până acum, recordul este undeva la 35-37 de minute. Oricum, cei care au testat camera au avut numai reacții pozitive, le-a plăcut la nebunie ce-au experimentat acolo. Camera e gândită pentru echipe între două și șase persoane și va sta deschisă pânâ în punctul în care vom observa că nu mai există interes din partea publicului.

Care e procentul de reușită până acum?
Cred că e prea devreme pentru o statistică de evadare. În acest moment, au ieșit cu brio undeva cam la 50% dintre cei care au intrat, dar e clar că în timp, odată cu mărirea numărului de echipe care se vor juca în cameră, o să se sedimenteze cumva o statistică. La fel cum a fost și la celelalte camere pe care le avem.

Cât de bine prinde un escape room în România, comparativ cu alte țări din Europa?
Mai prost. Cred că se întâmplă asta pentru că românii, de felul lor, sunt mai comozi decât alți europeni. Muncesc mai mult și preferă mai degrabă ca după program să iasă la o bere. Nu prea sunt tentați să încerce lucruri noi și să gândească out-of-the-box. Poate e si din cauză că să mergi la un escape room e o activitate mai scumpă decât o ieșire la terasă. Pe deasupra, mulți români nici măcar nu știu ce este un escape room, nu au auzit încă despre conceptul ăsta.

În alte țări, gradul de ocupare din escape rooms e mai mare. Uite, noi suntem profitabili cu un grad de ocupare undeva la 25%, în condițiile în care sunt țări unde liderii de piață au peste 90%. De regulă, publicul nostru țintă e format din corporatiști între 20 și 35 de ani. Alte categorii interesate sunt tinerii de liceu și cei între 35 și circa 40 de ani.

Copiii au voie în escape room?
În general, jocul se adresează adulților. Există o limită de vârstă, cel puțin la noi, de 14 ani. Coborâm până la 12, în cazul în care cei mici sunt însoțiți în camere de adulți. Nivelul de dificultate al camerelor e destul de ridicat, iar copiilor le lipsesc niște atribute pentru rezolvarea jocurilor. Ei sunt foarte inteligenți și creativi, însă într-un joc de escape room contează enorm atenția și răbdarea. Acestea sunt poate mai semnificative decât inspirația, de care puștii sigur că nu duc lipsă.

Aveți și oameni din străinătate care vin să încerce camerele voastre?
Da, chiar suntem bine plasați pe Trip Advisor. Interacționăm cu clienții de afară care vin pe la noi, comunicăm cu ei, ne place să ne împrietenim. Și asta contează foarte mult la review-urile pe care le primim.

De fapt, chiar există europeni care organizează excursii în România special pentru escape rooms. Pentru că Bucureștiul, la fel ca vecina Budapesta, e un oraș cu niște camere extrem de reușite și apreciate pe continent. Nivelul e foarte ridicat, chiar și comparativ cu statele din vestul Europei, singura problemă a noastră e că-n ultima vreme au apărut foarte puține camere noi.

Plănuiți și alte proiecte educative?
Noi mereu am încercat să integrăm și componenta educativă în camerele noastre. Nu vrem și nu am vrut niciodată doar să legăm niște puzzle-uri, fără logică. Dimpotrivă, întărim tema camerei prin puzzle-urile dinăuntru. Prin ce rezolvi în cameră, când te joci, dobândești un plus de informație și de valoare. Pleci de acolo cu ceva, mai învățat. Spre exemplu, în Langdon’s Challenge, cea mai populară cameră a noastră, înveți despre proporția divină, legată de șirul lui Fibonacci.