Giorgiana Loredana Matei – între libertate absolută și dorința de a face carieră prin salvarea de vieți: „Studiați intens și munciți mult pentru a putea gusta din fericirea și împlinirea deplină!”

- - 1

Nu există rețete standard de succes, așa cum nu există aceeași matriță pentru oamenii care lucrează în același domeniu sau în aceeași specializare. Acest lucru este întărit astăzi de evoluția profesională a unui medic urgentist care te lovește prin frumusețe și te vindecă prin știință. În interviul de astăzi vorbim despre sacrificii, educație și salvarea de vieți omenești.

Sacrificiul părinților de a pleca în străinătate pentru a lucra, i-a oferit o libertate absolută tinerei Giorgiana, libertate „petrecută” pe băncile facultății de medicină

Giorgiana Loredana Matei este exemplul de copil crescut ireproșabil de doi părinți care s-au jertfit. Pe lângă frumusețe, lecția pe care ne-o predă astăzi este de evoluție, o evoluție în absența celor care i-au dat viață. Părinții Giorgianei sunt plecați în străinătate de foarte mulți ani, iar dacă mulți se așteptau ca tânăra crescută în comuna Rădăuți Prut să se limiteze, ea a spart bariere și a demontat prejudecata cum că un copil are mai degrabă o involuție decât evoluție dacă nu crește sub aripa protectivă a părinților.

Are 33 de ani, este frumoasă, dar mai presus de înfățișare, este medic urgentist și participă la foarte multe misiuni de salvare de pe elicopterul SMURD.

Citește Immanuel Kant și rezonează cu un citat al filozofului: ”Frumusețea este simbolul binelui moral”. În interiorul medicului Giorgiana, cea mai mare luptă se dă atunci când preia cei mai mici dintre pacienți: nou născuții. La astfel de cazuri, spune ea, ajutorul Divin solicitat se duce către întărirea științei pentru ca micuții să ajungă cu bine acolo unde se fac bine ulterior.

Moștenește frumusețea fizică de la mama ei, pe care o vede drept cea mai frumoasă femeie din lume și are un reper în medicină tot o femeie care i-a devenit înger, care s-a grăbit să plece în Ceruri și să își ajute toți rezidenții asupra cărora a fost o influență.

Comparația tinerei cu Angelina Jolie o flatează și atât. Extrem de sigură pe ea, cu un control absolut asupra stărilor și emoțiilor, Giorgiana scrie istorie dintr-o uniformă roșie. În pandemie s-a oferit să plece voluntar în Republica Moldova pentru a ajuta. Și-a riscat viața în numele țelului pe care și l-a stability în frageda copilărie: să facă bine!

De curând a fost fotografiată și inclusă în Atlasul Frumuseții, fiind considerate una dintre cele mai frumoase doctorițe de pe SMURD.

„Am fotografiat-o pe Giorgiana acum câteva zile la Iași, în România. Ca medic în medicină de urgență, le-a văzut pe toate. A văzut copii murind și ea a fost cea care a trebuit să le dea părinților vestea tragică. A pierdut colegi și prieteni într-un accident de elicopter. A asistat la iad în 2020, lucrând în unitățile de terapie intensivă Covid-19. Dar, în timp ce experimenta atât de multă durere, ea a salvat sute de vieți. Și asta i-a dat puterea să continue.Sunt sigură că 2021 va fi un an mai bun pentru umanitate. Și asta pentru că lumea noastră are încă eroi precum Giorgiana. Este timpul să le arătăm mai mult respect și să le auzim cu adevărat vocea!”, este mesajul postat în 2 ianuarie, pagina de Facebook “The Atlas of Beauty”, de către Mihaela Noroc.

Dintotdeauan a îmbrățișat modestia, dar mai mult acum când a fost remarcată de întreaga presă națională. În opinia ei, de multe ori această frumusețe fizică mi-a adus probleme din cauza faptului că oamenii judecă de cele mai multe ori după aspectul fizic și au acele idei preconcepute, cum că o femeie frumoasă nu poate fi deșteaptă. Chiar și cu ocazia promovării mele recente în mass media prin apariția în Atlasul Frumuseții, am sârnit multe comentarii negative de la oameni care nu mă cunosc, de aceea prefer să stau în umbră și să-mi fac meseria în liniște.

Cunoaștem astăzi medicul și omul Giorgiana Loredana Matei care salvează și încurajează pacienți 24/24 h.

Cine este Giorgiana Loredana Matei?

Sunt în primul rând om, apoi medic specialist medicină de urgență. M-am născut în județul Botoșani, am urmat cursurile UMF „Grigore T. Popa”, Iași și începând cu ianuarie 2013 lucrez în cadrul UPU-SMURD Iași.

Giorgiana sau Loredana? Cum ați fost strigată în copilărie și cum vă place mai mult să fiți salutată acum?

Loredana este primul prenume pe care am fost strigată în copilărie de părinții mei, fratele și bunicii mei, însă de când am început clasa a VI-a am hotărât împreună cu doamna dirigintă să fiu strigată Giorgiana pentru a mă deosebi de o altă colegă pe nume Loredana. Sincer, Giorgiana mă definește întrucât vine de la Sfântul Gheorghe, care a fost un mare general roman de origine greacă și ofițer în Garda împăratului roman Diocletian și care a dat dovada de mult curaj și dârzenie.

Cum a fost copilăria fetei cu chip angelic în frumoșul și prosperul Botoșani?

De fapt copilăria mi-am petrecut-o în comuna Rădăuți Prut, jucându-mă în Lunca Prutului, spălând cu mama rufele la râu și mergând duminica la biserica din sat. Am crescut într-un mediu sănătos și verde.

Suntem curioși să aflăm cum răspundeați dumneavoastră în copilărie atunci când erați întrebată: „Ce vei deveni când vei crește mare?”

Răspunsul la această întrebare l-am obținut întrebând-o pe mama, care mi-a zis că atunci când eram mică faceam injecții păpușilor și spuneam tuturor că mă voi face doctoriță. Știu, sună a clișeu dar așa a fost. Când am mai crescut mi-am dorit să fiu jurnalist sau actriță, însă în clasa a IX a am hotărât că vreau să urmez un liceu cu profil științe ale naturii pregătindu-mă pentru a-mi urma visul din copilărie, acela de a deveni medic.

Medicină Generală. Ce a cântărit mai mult în această alegere: Chemarea sau dorința Giorgianei de a face bine prin știință?

Cred ca ambele, am ales medicină generală pentru că îmi doream să devin un medic practicant și anume un clinician, un medic care consultă pacienți, care administrează tratamente și care alină durerea. Când eram mică, mama mea se uita la un serial american western și anume Dr. Quinn, în care actrița principală, dupa ce a terminat medicina ajunge să practice într-un loc, în care femeile nu erau foarte bine privite, și care trebuia să se confrunte cu prejudecățile unor oameni cărora le-a caștigat încetul cu încetul încrederea, devenind prietena fiecăruia dintre ei. Eu urmărind pe lângă mama acest serial, mi-am dorit să devin ca Dr. Quinn, un medic care vorbește cu oamenii, le cunoaște poveștile, intră în casele lor și face tot posibilul să-i salveze.

Pașii v-au fost numărați în această specializare. Ați mers apoi spre medicina de urgență și ați devenit medic specialist în Situații de Urgență. De unde curajul?

Am ales această specializare pentru că-mi părea palpitant la început; urmăream cu sufletul la gură materiale despre SMURD și mereu mi-am dorit să fac un voluntariat sau o scoală de vară în cadrul acestui serviciu, însă nu am avut curajul. Așadar, ajunsă în ziua când a trebuit să-mi exprim opțiunea dupa examenul de rezidentiat, am îndrăznit să cred în acest vis. Medicina de urgență m-a pasionat din studenție, probabil diversitatea de patologii pe care le poți întâlni, adrenalina, misiunile umanitare în care sunt angrenați medicii de urgență și luarea deciziilor în cel mai scurt timp posibil sunt caracteristici care m-au convins să aleg această specialitate.

Sunteți un om credincios?

Da, îmi place să cred ca sunt un om credincios și asta mă ajută în meseria mea. De fiecare dată când mă simt depășită cer ajutor divin și nu de puține ori am primit răspuns. Spunea PS Ignatie că „omul credincios este prin excelență un om foarte inteligent pentru că are capacitatea de a prinde esența lucrurilor! Contează să avem o relație personală cu Dumnezeu, să nu ne cosmetizăm, să părem ceea ce nu suntem, în fața lui Hristos. Dumnezeu nu are nevoie de ipocriți, ci are nevoie de oameni sinceri. De aceea, un om credincios nu poate fi decât un om inteligent. Omul care Îl are pe Hristos în inima sa este un om deștept, pentru că are această capacitate extraordinară de a vedea ceea ce este esențial în viața sa.”

Sute de cazuri, mii de pacienți, zeci de suflete și nici măcar nu este aceasta ordinea. Când ați simțit neputință și v-ați întors rugămintea spre Cer?

Nu am tinut o evidență cu numărul de cazuri, din aceasta cauză nu vă pot confirma câte au fost. Cu toate astea sunt unele cazuri care te marcheaza, iar ca exemplu ar fi cazurile cu sugari sau nou născuți pe care nu de multe ori i-am transportat cu ambulanța SMURD sau elicopterul către Targu Mureș, București, Cluj. În fiecare din cazuri mi-am îndreptat rugăciunile către cer, să-mi întărească știința să pot ajunge cu acele suflețele abia născute acolo unde puteau fi mai bine și unde le era acordată o șansă la viață.

Dacă ar fi să vă scrieți o carte bibliografică, ce titlu i-ați pune? Continuați: Giorgiana, omul…

Momentan nu m-am gândit la acest aspect, poate pentru că sunt prea tânără și am multe de învățat, până la a ajunge la o carte biografică, dar daca ar trebui să continui sugestia dumneavoastră de titlu ar fi „Giorgiana, omul curajos” pentru ca îmi place să cred că aceasta este calitatea care mă definește.

În plină pandemie, când cadrele medicale erau expuse și se plângeau de absența echipamentelor de protecție dumnevoastră nu v-ați limitat să fiți numită #cei din linia întâi, ci ați plecat în calitate de voluntar în Republica Moldova. Din ce aluat sunteți făcută?

A devenit un clișeu expresia  „cei din linia întâi”, am fost aplaudați, apoi criticați, am plâns și uneori am zâmbit pentru a putea merge mai departe. În misiunea din Republica Moldova a fost foarte greu pentru că în primul rând eram departe de casă și apoi pentru că acolo am trăit frica de moarte, sentiment pe care până atunci nu-l întâlnisem, dar a apărut fără să-mi doresc acest lucru atunci când am lucrat în terapia intensivă Covid din Chișinău care era aproape plină cu pacienți, majoritatea cadre medicale, în stare foarte gravă, dintre care mulți au și decedat. Sunt un om obișnuit, însă am moștenit ambiția și curajul de la părinții mei și văzându-i cât s-au sacrificat pentru mine și fratele meu, am dorit tare mult să le urmez lor și să-i fac mândri de mine.

15 zile ați fost plecată în misiunea umanitară din Republica Moldova, acolo unde ați lucrat la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău. Cât v-a călit ceea ce ați găsit acolo?

În această misiune pot zice că m-am călit, pentru ca ceea ce am întâlnit acolo mi-a părut un teatru de razboi, având în vedere și clasarea în timp și spațiu, pentru că atunci era începutul pandemiei când toți oamenii, inclusiv medicii aveau teama de a se confrunta cu o boală necunoscută, nouă și fără tratament.

Ce face Giorgiana atunci când nu salvează vieți?

În mare parte timpul meu este acordat serviciului, programul de la UPU SMURD fiind unul foarte încărcat pentru că noi facem și gărzi în UPU, pe ambulanța SMURD, în dispecerat și pe elicopter. În puținul timp rămas încerc să mă recreez, să călătoresc, să citesc, să gătesc, dar noi medicii de urgență trebuie să fim mereu în gardă, așa cum s-a întâmplat și în seara incendiului de la Spitalul Piatra Neamț, când ne-am mobilizat din timpul liber pentru a oferi ajutor.

Ați fost inclusă în Atlasul Frumuseții, iar presa vă numește Angelina Jolie de România. Ați simțit vreodată că trăsăturile, bunătatea, zâmbetul și sufletul dumneavoastră v-ar aduce și „probleme”?

Mă flatează, sincer această asemanare, dar nu e prima data când mi se spune. Cu toate astea eu sunt medicul Giorgiana Matei și sunt diferită, fiecare om este unic în felul lui. În ceea ce privește frumusețea fizică, pentru mine este doar o calitate în plus pe care am primit-o de la Dumnezeu prin mama mea, care din punctul meu de vedere este cea mai frumoasă femeie din lume. Frumusețea, pentru mine este o însumare de calități: atitudine, personalitate, comportament, asa cum de altfel cred că o vede și Mihaela Noroc cea care fotografiaza femei din întreaga lume în Atlasul Frumuseții, multe dintre ele nefiind fotomodele. De multe ori această frumusețe fizică mi-a adus probleme din cauza faptului că oamenii judecă de cele mai multe ori după aspectul fizic și au acele idei preconcepute, cum că o femeie frumoasă nu poate fi deșteaptă. Chiar și cu ocazia promovării mele recente în mass media prin apariția în Atlasul Frumuseții, am sârnit multe comentarii negative de la oameni care nu mă cunosc, de aceea prefer să stau în umbră și să-mi fac meseria în liniște.

Cine este reperul/modelul dumneavoastră în ceea ce privește medicina?

Cu cel mai mare drag vă răspund la această întrebare și sunt tare mândră că am cunoscut-o personal și că m-a iubit atât de mult, modelul meu în viața medicală, doamna Dr. Mihaela Dumea, eroina mea și a multor oameni, coordonatoarea mea de rezidențiat și cea care m-a învățat aproape tot ce știu acum, inclusiv curajul, dăruirea de sine, cum să rămân femeie chiar dacă meseria pe care o practic cere o constituție de bărbat. Din păcate nu mai e lângă noi, însă eu o simt mereu aproape, acolo sus, în nori, în timpul zborului cu elicopterul, iar dacă sunt într-un impas și îi cer ajutorul o simt că este lângă mine în chip nevăzut.

Ce îi lipsește omului să fie fericit?

Cred că răspunsul la această întrebare e diferit de la om la om. Întrebați un om ce este fericirea și veți afla ce îi lipsește mai mult ca să se simtă fericit. Însă de multe ori ne dăm seama cât de fericiți eram atunci când ni se ia câte ceva, atunci când nu mai avem ceva, ca de exemplu în această pandemie ne-am dat seama ce fericiți eram când aveam libertatea de a călători peste tot fără frica, de a ne îmbrățișa și de a ne săruta pe cei dragi fără frica de a-i infecta și de a purta vina că le-am făcut rău.

Cum vă vedeți peste 10 ani?

Cu timpul mă văd mai curajoasă, mai optimistă, mai ambițioasă și mă văd călătorind mai mult, descoperind civilizațiile acestei lumi, deoarece mă pasionează foarte mult anumite culturi, mă sensibilizează foarte mult copiii din Africa de exemplu, care sunt fericiți cu ce au și mi-aș dori să descopăr mai multe astfel de popoare pe viitor.

Aveți vreun regret?

Regrete mici sunt în sufletul oricărui om: regret că nu am spus ce am gândit uneori, din frica de a nu supăra pe cineva, regret că până acum nu am avut părinții mei mai aproape, însă le-am înțeles sacrificiul. Regrete mari nu am, pentru că am avut curajul să visez și am luptat mereu să-mi îndeplinesc aceste vise, oricât de mărețe au fost ele.

Aveți vreun motto după care vă ghidați în viață?

”Frumusețea este simbolul binelui moral” de Immanuel Kant.

Un sfat pentru cititorii Viitorul României?

Aș dori să dau un sfat pentru cei mai tineri dintre cititori, cei care pot fi numiți chiar „Viitorul României” și îndeosebi pentru fetițe și adolescente. Să-si urmeze visele, să studieze intens și să muncească mult pentru a gusta din fericirea și împlinirea deplină, să-și găsească adevărate modele în viață, care nu au doar frumusețe fizică sau care apar la televizor, ci pe acelea care au un cumul de calități. Să îndrăznească să viseze, să citească și să aibă mereu o sete de noi cunoștințe, pentru că astfel vom avansa ca și națiune.

 

comments icon 0 comments
0 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Teona Gherasim


Bookmark?Remove?

Andrei Ailenei, militarul omologat în Cartea Recordurilor: „Cheia fericirii este întoarcerea la simplitate și obținerea fericirii proprii prin fericirea celorlalți”

-

Pentru unii, timpul liber înseamnă relaxare, contemplație și drumeții, însă pentru invitatul de astăzi, timpul liber înseamnă acțiuni cartitabile. Andrei Ailenei este locotenent în cadrul Batalionul 198 Sprijin Logistic „Prut” și din timpul său lib... Mai mult »