De vorbă cu Mirela Bichigeanu, despre fotografie și felul cum aceasta a modificat tiparele culturale de-a lungul timpului.

ID. Cine este Mirela Bichigeanu și cum a început atracția dumneavoastră pentru artele vizuale, în general, și pentru fotografie, în special?

Mirela Bichigeanu este în primul rând o pasionată de fotografie. Fotografie am făcut de mică, deoarece bunicul meu era fotograf. Ca orice pasionat, de-a lungul timpului am avut tot felul de căutări în această zonă, iar după ce am terminat masterul în fotografie la Universitatea Națională de Artă din București, am decis să urmez un doctorat în arte vizuale.

Din 7 ianuarie, țineți la Fundația Calea Victoriei atelierul Introducere în istoria fotografiei, care se concentrează asupra modului în care fotografia a modificat tiparele noastre culturale moderne. Care sunt principalele aspecte care au produs această transformare a tiparelor?

Fotografia este folosită de aproape 200 de ani ca mijloc de exprimare artistică, ca instrument de știință și cercetare, ca documentare sau ca mod de comunicare și critică în cultura modernă. Primul și cel mai important aspect este evoluția tehnologică, care a făcut fotografia accesibilă tuturor, iar primul pas a fost apariția aparatului Kodak Brownie, care a făcut ca fotografia să devină un fenomen de masă, al doilea fiind apariția camerei Leica. De la apariția dagherotipiei în 1939, care a fost primul proces fotografic de succes, tehnologia s-a tot dezvoltat, iar în prezent avem toți acces la o cameră foto prin intermediul telefonului mobil. Dată fiind acestă evoluție a camerelor foto, din punctul meu de vedere, oricine ar trebui să își formeze o cultură vizuală pentru a deosebi imaginile estetice de fotografiile de masă.

Care considerați că sunt cele mai importante etape pe care fotografia le-a traversat de la începuturile sale până azi?

Fotografia a trecut prin multe momente până să fie recunoscută ca artă. Pictorialismul, suprarealismul, constructivismul sau fotografia de concept au fost doar câteva momente de evoluție a fotografiei. Pe măsură ce a evoluat, fotografia s-a divizat în mai multe domenii: portret, fotografie conceptuală, de război, vernaculară, fashion, arhitectură, produs, peisaj și multe alte categorii.

Ce ar trebui să reținem despre istoria fotografiei în România, care ar fi reperele pe care ar fi bine să le avem?

România a avut și ea o serie de fotografi celebri, cum ar fi Iosif Berman, Carol Popp de Szathmary, Mircea Faria sau Constantin Axinte. Contemporanii Iosif Kiraly, Dinu Lazăr și mulți alții. Avem și noi o serie de fotografi de succes ale căror proiecte au ajuns să fie cunoscute afară. Ca orice domeniu al artei, fotografia este un proces în continuă transformare.

Cum ne raportăm la fotografie astăzi, în era tehnologiei digitale și a rețelelor sociale? Ce este periculos în ceea ce a devenit fotografia în zilele noastre și ce vi se pare, dimpotrivă, cea mai frumoasă parte a abordării actuale a fotografiei de către omul obișnuit?

Din punctul meu de vedere este greșită postarea imaginilor de artă fotografică pe rețelele de socializare, deoarece duce la o scădere dramatică a valorii acestora. Din păcate, ne confruntăm zilnic cu mii de imagini pe Instagram, Facebook sau pe alte rețele. Intoxicarea cu imagini face ca multe fotografii de calitate să se piardă în mulțime sau să nu iasă în evidență așa cum ar trebui. Nu cred că este ceva periculos în ceeea ce a devenit fotografia astăzi. Din contră, faptul că avem acces la filtre, la programe de editare sau de modificare poate duce la o creștere a creativității, dar în același timp vom avea de-a face și cu foarte multe imagini de proastă calitate. Pentru producerea unei imagini estetice nu este suficient să ai doar cunoștințe tehnice. Trebuie să știi compoziție, cromatică și alte elemente de aranjare a elementelor în cadru.

Care ar fi temele majore în arta fotografiei, în mileniul III, și ce ne spun acestea despre noi?

Temele majore ale fotografiei sunt nenumărate, dar există o tendință actuală spre proiecte care să atragă atenția asupra unor situații existente, cum ar fi poluarea, rasismul, efectul de seră și multe alte probleme cu care se confruntă planeta. Chiar și în perioada asta am văzut câteva proiecte creative făcute de amatori despre toată povestea cu pandemia. Reproduceri după scene/picturi celebre refăcute cu obiecte uzuale. Nu știu dacă există niște teme anume, dar am observat că se merge mult pe fotografia conceptuală, care are în spate diverse mesaje despre problemele cu care se confruntă societatea actuală.

Cât de ofertantă este România, astăzi, pentru un fotograf profesionist?

Din punctul meu de vedere, orice loc este ofertant și totul depinde de creativitatea fotografului. Sigur, o țară exotică este mult mai ofertantă ca peisaj, stil de viață, oameni etc., dar spre exemplu un oraș cum este Bucureștiul, care la prima vedere nu arată impresionant, abia aici intervine adevărata provocare. Imaginația și creativitatea cu care putem crea imagini vizuale în locuri aparent cu potențial artistic limitat.

Cum ne putem educa gustul pentru imagini de calitate într-un timp în care ne izbim la tot pasul de prost gust, de superficialitate, de kitsch? Cum să le evităm pe acestea din urmă în fotografiile noastre de amatori?

Educația vizuală necesită timp, cultură și informație, Cultura vizuală se construiește în timp, după ce privim ce au făcut alți artiști, fie că este vorba de pictură, fotografie, film sau orice altă formă de artă vizuală. Este necesar să învățăm regulile de bază de compoziție pentru a învăța cum să traducem o imagine.

V-aș propune să încheiem cu câteva recomandări pentru iubitorii de fotografie – ce să urmărim, pe cine să urmărim, de la noi și de afară?

Înainte de toate, sugerez să vedem artiști precum Man Ray, Bresson, Robert Capa, Sebastiano Salgado, Edward Steichen și lista e lungă. De studiat ar mai fi și mișcările Bauhaus, pictorialismul, suprarealismul sau conctructivismul rus. Ar mai fi site-urile de fotografie de artă 1x.com sau Fineart-portugal.com, unde se pot vedea imagini de foarte bună calitate.

„Fotografia este folosită de aproape 200 de ani ca mijloc de exprimare artistică, ca instrument de știință și cercetare, ca documentare sau ca mod de comunicare și critică în cultura modernă. Primul și cel mai important aspect este evoluția tehnologică, care a făcut fotografia accesibilă tuturor, iar primul pas a fost apariția aparatului Kodak Brownie, care a făcut ca fotografia să devină un fenomen de masă, al doilea fiind apariția camerei Leica.”
Mirela Bichigeanu

Fotografii: Fundația Calea Victoriei