Ruxandra Dumitru a studiat istoria artei la București și Berlin, dar și Relații Economice Internaționale (ASE). Spune că de fiecare dată când descoperă o nouă lucrare de artă simte că a descoperit o comoară ascunsă. În acest an, curatoriază alături de Ovidiu Cîrstina expoziția dedicată artistului Gheorghe Petrașcu din cadrul Art Safari (11-20 septembrie 2020), cel mai important eveniment de arte vizuale din România.

„Petrașcu (…) este în continuare apreciat ca unul dintre cei mai importanți mari maeștri ai artei de început de secol XX. A participat la trei ediții ale Bienalei de Artă de la Veneția, expoziție extrem de actuală, pe care iubitorii de artă nu o ratează nici astăzi. Îl regăsim în toate colecțiile importante de artă modernă, însă, din păcate, de la ultima retrospectivă, din 1972, artistul nu a mai avut parte de o expoziție cuprinzătoare în unul din muzeele noastre”, precizează Ruxandra Dumitru, care ne vorbește în rândurile ce urmează despre pictura lui Gheorghe Petrașcu, dar și despre ce înseamnă arta vizuală în Bucureștiul mileniului III și cât de interesat de segmentul artistic este publicul autohton.

ID. Cine este Ruxandra Dumitru? Cum ai ales artele? Ai studiat atât istoria artei, la București și Berlin, dar ai și studii economice (ASE), ești parte din echipa Art Safari București – ediția 2020. Cum ai rememora, pe scurt, anii de studii și activitatea profesională de până acum?

Corect. Cine este Ruxandra Dumitru? Este una din întrebările ce mă macină și pe mine constant. Am studiat Relații Economice Internaționale la ASE, în paralel cu Istoria Artei, la Universitate, perioadă care, privind în urmă, a fost una foarte intensă. Sunt pasionată de artă și de colecții/colecționari, așa că de fiecare dată când descopăr o lucrare nouă, simt că am descoperit o comoară ascunsă.

ART SAFARI 2020. Te regăsim printre curatorii expozițiilor Art Safari din acest an, mai exact a expoziției Gheorghe Petrașcu. Ce vom vedea în cadrul acestei expoziții?

Echipa Art Safari București mi-a făcut propunerea de a co-curatoria expoziția Gheorghe Petrașcu, alături de directorul Complexului Muzeal Târgoviște Ovidiu Cîrstina, lucru care mă bucură extrem de mult. La aproape 50 de ani de la ultima mare retrospectivă Gheorghe Petrașcu, ne propunem o reîntâlnire cu o parte din inventarul bogat al creației artistului, urmărind traseul acestuia din perioada de formare la Școala de Arte Frumoase și Academia Julien până la perioada de maturitate artistică. La Târgoviște, Gheorghe Petrașcu are casa memorială, vă invit să o vizitați!

GHEORGHE PETRAȘCU. Ce ne atrage astăzi la acest artist de început de secol XX, cum a influențat generațiile care i-au urmat și de ce să nu ratăm această expoziție?

Petrașcu s-a impus, încă de la începuturile sale, pe simezele celor mai relevante manifestări artistice românești și este în continuare apreciat ca unul dintre cei mai importanți mari maeștri ai artei de început de secol XX. A participat la trei ediții ale Bienalei de Artă de la Veneția, expoziție extrem de actuală, pe care iubitorii de artă nu o ratează nici astăzi. Îl regăsim în toate colecțiile importante de artă modernă, însă, din păcate, de la ultima retrospectivă, din 1972, artistul nu a mai avut parte de o expoziție cuprinzătoare în unul din muzeele noastre. Am identificat în colecțiile private câteva lucrări absolut remarcabile, ce nu au mai fost expuse până acum, ba chiar care depășiseră spațiul românesc și pe care eu sunt extrem de entuziasmată că le vom readuce în spațiul public, la Art Safari București, în Palatul Pinacotecii din București.

ARTĂ ÎN BUCUREȘTI. Cum consideri că stăm la acest capitol, cât de dinamic este segmentul artei vizuale în Bucureștiul mileniului III?

Există câteva galerii și instituții culturale private care au schimbat în bine peisajul artistic în ultimii ani în București. Și nu cred că le-a fost ușor. Cu siguranță e loc pentru mai mult de atât, dar atât timp cât cultura nu va deveni o preocupare reală pentru următoarele guverne, va fi greu de reformat acest sistem.

PUBLIC. Cât de interesat consideri că este publicul român de artele vizuale? Sunt acestea mai ales pentru elitele culturale? Există un public tânăr care vine din spate? De ce crezi că ar fi nevoie pentru a atrage cât mai mulți oameni spre artele vizuale?

Arta nu ar trebui să fie pentru elite. Instituțiile și sistemul în care se desfășoară o transformă într-un subiect elitist. Dar asta este o discuție extrem de complexă și care poate suna cinic și elitist chiar prin prisma faptului că răspunde la întrebare o persoană ce activează în piața de artă, care are acces la târguri, muzee de renume și expoziții internaționale.

În ceea ce privește accesul publicului la artă există câteva viziuni oarecum diferite. Avem pe de-o parte modelul european, care s-a străduit, prin politici concrete să conserve patrimoniul și să educe publicul în spiritul și în valorile tradiției culturale. Pe de altă parte, există modelul american, extrem de liberal, un sistem cultural deschis, fără prejudecăți, mult mai permisiv din punct de vedere al selectivității gustului și fără o preocupare excesivă pentru calitatea spirituală a artei.

Există un public tânăr care vine din spate, în mod evident. Se amestecă însă cu un public deja existent care trăiește tot mai mult în social media, care consumă multă cultură de masă. De aceea este nevoie de politici culturale, care să educe simțul critic și să împiedice standardizarea societății. Arta ar trebui dată jos de pe piedestalul elitelor, dar ca să facem acest lucru și să o putem „consuma” responsabil și să o înțelegem, ar trebui ca accesul la cultură – biblioteci, teatre, muzee – să fie mult mai permisiv și mai efervescent.

EDUCAȚIE. Cum a început atracția ta pentru artă? Ai fost influențată din familie, din școală? Și pentru că tot am ajuns aici, ce rol consideri că ar putea juca școala în pregătirea iubitorilor de artă de mâine?

Părinții mei m-au influențat foarte mult și le mulțumesc pentru toate oportunitățile pe care s-au străduit să mi le ofere. Am copilărit însă într-un oraș foarte mic de provincie, unde accesul la orice fel de mediu cultural era extrem de restrâns. Am trăit însă cu o curiozitate foarte mare și un apetit imens pentru înțelegere. De aceea am ales două facultăți din două domenii atât de diferite. Educația este răspunsul multor probleme. Afirmația aceasta este deja un clișeu. Adevărata preocupare a liderilor de astăzi ar trebui să fie accesul tuturor elevilor la o educație de calitate.

SATISFACȚII. Care consideri că sunt principalele satisfacții pe care arta ți le-a adus până acum?

Satisfacția înțelegerii. Arta îți provoacă plăcere, extaz, bucurie. Dar, de cele mai multe ori, arta este inconfortabilă. Te scoate din zona de confort, te interoghează pe tine însuți, te provoacă să îți realiniezi principiile, să înțelegi contextul în care a fost creată.

EUROPA. Întrucât ai studiat și în afara țării, ai luat în calcul posibilitatea de a lucra (făcând același lucru) într-una dintre marile capitale europene, unde piața artistică este mai dinamică?

M-am specializat destul de devreme în artă românească de secol XIX și început de secol XX și cred că sunt încă destul de multe lucruri de explorat în această zonă. Mi-ar fi greu, sau aproape imposibil, să fac același lucru într-o altă țară, în mod evident acest domeniu fiind reprezentativ doar pentru spațiul românesc. Poate dacă m-aș fi specializat în artă contemporană, discuția ar fi fost alta.

VIITOR. Cum vezi viitorul țării pe plan artistic și cultural, ne îndreptăm spre mai bine sau nu?

În momentul în care scriu acest interviu, lumea trece printr-o pandemie și niște schimbări masive. Sunt o persoană destul de pozitivă în general, dar cred că este destul de dificil de prezis în ce direcție ne îndreptăm. Cum spuneam mai sus, avem nevoie de o preocupare reală a guvernului în direcția enunțării unor politici culturale și în sprijinirea artiștilor și managerilor culturali.

UN SFAT. Care ar fi sfatul tău pentru un tânăr care și-ar dori să studieze artele și să activeze în această zonă? Ce ar fi bine să știe sau să facă încă de la început?

Nu mă simt neapărat în măsură de a da sfaturi, așa ca voi lăsa mai jos un citat al unuia dintre cei mai de succes artiști din România, Geta Brătescu: „When you are young, it’s very important to try to know yourself and to seek out knowledge”.

Dacă m-aș reîntoarce acum 11 ani, cu siguranță aș alege același drum, cel al artei. Pentru mine nu este nimic mai important decât a trăi în fiecare zi cu bucuria împlinirii pasiunii pe care o am. Aș fi poate puțin mai pregătită să înțeleg că arta nu înseamna doar un mediu boem și frumos și m-aș înarma cu mai multă răbdare și simț critic.

„Avem nevoie de o preocupare reală a guvernului în direcția enunțării unor politici culturale și în sprijinirea artiștilor și managerilor culturali.”
Ruxandra Dumitru, curator

Fotografii: Art Safari