În luna mai a acestui an, un grup de tineri români a lansat la Paris aplicația mobilă gratuită CelebRo, care își propune să localizeze și să prezinte publicului zonele cu încărcătură românească din capitala Franței.
Sau „o istorie de buzunar prin Parisul românilor”, așa cum o descrie Maria Smaranda, cea care a inițiat acest proiect. Pentru originala aplicație, care a fost implementată cu ajutorul Romanian IT – o comunitate globală a românilor din industria tech, s-a lucrat exclusiv pe bază de voluntariat.
CelebRo este momentan disponibilă doar pentru sistemul Android, însă în luna septembrie va putea fi folosită și în iOS. În cele câteva luni de la lansare, aplicația a primit feedback pozitiv de la cei care au folosit-o, precum și sugestii de îmbunătățire. „E important să știi ce merge, ce nu, ce e de ameliorat. Am primit deja sugestia să dezvoltăm aplicația pentru a prezenta și românii care trăiesc astăzi în Paris, idee care ni se pare foarte interesantă și pe care avem în plan s-o punem în practică pe viitor”, spune Maria Smaranda.
Când și cum ți-a venit ideea unei aplicații care să marcheze prezențele românești din Paris?
Eram la un stagiu de practică, la sfârșitul studiilor. La bază am studiat filosofia, după care am făcut două mastere: unul în istoria artei, celălalt în managementul proiectelor culturale, așa că există o legătură între domeniul meu și CelebRo. Locuiam în Paris de un an și jumătate, timp în care am realizat că, de-a lungul anilor, numeroși români de seamă au avut legături cu capitala Franței. Țin minte că stăteam în Place Benjamin Fondane, o micuță piață pariziană, și habar n-aveam că Benjamin Fundoianu a fost român. Când am aflat, m-am întrebat: „Oare mai sunt și alți români?”. Ideea s-a dezvoltat treptat, pas cu pas. Am știut din start că ar fi de interes și de folos pentru români, chiar dacă n-am făcut un studiu înainte, așa că am început să mă documentez câte puțin și să caut parteneri pentru proiect.
Cum ai găsit parteneri și cât a durat până când ideea s-a transformat în realitate?
Le-am scris celor de la Romanian IT, lor li s-a părut interesantă ideea și am început să lucrăm, să ne aruncăm împreună în această aventură. A contat și că Valentin, co-fondatorul comunității Romanian IT, stă în Paris. Am strâns o echipă de șapte voluntari, fiecare cu competențe diferite: eu și Michiel, care ne-am ocupat de partea de documentare, comunicare și Social Media, Oana, care este designer, și Valentin, Adrian, Andrei și Bogdan, specialiști pe partea tehnică. Ne-am organizat cum am putut și am încercat să avem un program cât mai flexibil.
Dar lucrurile nu s-au petrecut foarte repede, a durat aproximativ un an să documentăm și să implementăm totul. Ar fi durat chiar mai mult, dar ne-a ajutat enorm o carte scrisă de Jean Yves-Conrad – „Paris, capitala României”, un ghid al locurilor cu spirit românesc din Orașul Luminilor. L-am contactat pe scriitor, iar el ne-a pus la dispoziție numeroase informații. Am descoperit că există legături puternice între oamenii din Franța și cei din România. Sunt legături care au creat conexiuni între cele două culturi, o „microistorie” care e greu de aflat. Mulți români nu cunosc această bogăție, de care nici măcar noi nu știam până acum ceva vreme. Tocmai asta a fost intrigant, să ne documentăm și apoi să-i ajutăm și pe alții să aibă acces la informații.
Ce oferă și cum funcționează aplicația?
După ce ai downloadat-o de pe Google Play, o deschizi și primul lucru afișat este o hartă a Parisului care conține strict locurile cu însemnătate românească din capitala Franței, cu fotografii pentru fiecare. Sunt în jur de o sută de puncte și n-am adăugat încă nici măcar jumătate din câte există în Paris. Mai e un meniu, un ecran în care găsești lista tuturor celebrităților. Fiecare celebritate are propria biografie, precum și un număr de puncte de interes existente. Spre exemplu, Constantin Brâncuși are vreo șapte-opt puncte de interes în Paris, de la atelierul său până la barul în care a lucrat în vremea studenției. Un al treilea ecran prezintă o listă a punctelor pe care le selecționezi și care vor constitui o plimbare. Așadar, îți poți construi propria plimbare, însă aplicația oferă și o plimbare gata făcută. În scurt timp, la început de septembrie, vom adăuga și altele.
Care sunt cele mai însemnate locuri „românești” din Paris necunoscute publicului?
E greu să aleg unele anume, însă e important de știut că sunt foarte multe locuri celebre din Paris pe care noi nu le asociem cu prezențe românești. Spre exemplu, Universitatea Sorbona are numeroase povești cu studenți români, de la pașoptiști încoace. De altfel, primii români atrași de Paris au venit aici datorită studiilor. Aș menționa mansarda lui Cioran, aflată în cartierul în care maestrul și-a petrecut toată viața, și teatrul Odeon, în care s-au jucat piesele scrise de Eugen Ionescu. De asemenea, un parc central de lângă catedrala Notre-Dame, unde au avut loc primele manifeste Dada, mișcare inițiată de Tristan Tzara, care era român. Să nu uit de casa în care a locuit pentru scurtă vreme Nicolae Bălcescu, unde pașoptiștii plănuiau modernizarea politică a României.
Ați lucrat voluntar, însă ați avut nevoie de bani pentru achiziționarea drepturilor de autor ale fotografiilor și filmulețelor folosite. Cum ați strâns fonduri?
Într-adevăr, când proiectul a prins contur, ne-am dat seama că ne trebuie bani pentru fotografii. Am început atunci o campanie de crowdfunding, în România și în Franța, din care am adunat 2.500 de euro. Așa am putut să avem și cheltuieli. Apoi am căutat și alte surse de finanțare și am ajuns la oameni care ne-au susținut prin donații. Înainte de lansarea aplicației, am semnat un parteneriat și cu ICR – Institutul Cultural Român, care ne-a sprijinit cu bani pentru promovarea și continuarea proiectului.
Câți oameni au folosit aplicația în cele trei luni de la lansare?
Avem cinci sute de utilizări până acum. Nu știm ce naționalități au cei care au folosit-o, din păcate, ci doar țările din care au descărcat-o. Cele mai multe descărcări sunt din Franța, unde a fost lansarea și am avut parte de ceva promovare locală. Restul sunt din România. Trebuie să spun că până în urmă cu o lună și jumătate, aplicația nu se putea descărca decât din Franța și România, însă acum e permisă și din alte țări, deoarece ne-am dat seama că sunt și români din alte locuri interesați de ea.
Ai idee dacă există aplicații similare în lume?
Mi-am pus aceeași problemă. Din ce am căutat și investigat, nu există nicăieri aplicații asemănătoare cu a noastră. Știu doar că spaniolii din Paris s-au arătat interesați de proiectul nostru, ei de altfel au și vizite ghidate pentru turiști, în care le prezintă acestora patrimoniul cultural spaniol din capitala Franței. Însă nu au nicio aplicație în acest sens.
Plănuiți să lansați aplicații asemănătoare și în alte orașe europene?
Da, chiar lucrăm la asta. Avem în plan orașe precum Viena, Bruxelles, Berlin și Roma, însă momentan ne concentrăm doar pe primele două. Vrem să încercăm mai întâi cu Viena, un oraș apropiat României și în care au studiat multe personalități, precum Mihai Eminescu și Titu Maiorescu. Avantajul e că la Viena există deja o muncă de cercetare gata făcută, o broșură în care se prezintă viața românilor de acolo. Bruxelles e important de asemenea, pentru că va avea un rol semnificativ anul viitor, când România va deține președinția Consiliului UE.
În ce stadiu sunteți cu proiectele?
Suntem în stadiul în care am vorbit cu persoane de la ICR și de la ambasadele României din aceste două orașe. Scriem proiecte de finanțare către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și încercăm să vedem cum vom implementa proiectele. Nu putem face noi toată documentarea, dar putem oferi aplicația, facilita accesul la ea, iar cât mai multe instituții și oameni să contribuie. E important să avem un buget pentru fiecare proiect în parte pentru a asigura funcționarea lui. Dificil de spus care ar fi bugetul minim, asta depinde pentru fiecare oraș în parte, dar cert e că esențiale sunt drepturile de autor ale fotografiilor, comunicarea, promovarea și întreținerea aplicațiilor.
Vă gândiți să dezvoltați proiectul și pentru alte naționalități, spre exemplu o aplicație cu locurile germane din Paris?
Ar fi interesant, dar prioritare sunt cele pentru românii din alte orașe. N-aș putea să mă ocup în totalitate de asemenea proiecte, să le supervizez, dar aș putea să mă implic pe partea de consiliere și ghidare.
Care este, în opinia ta, cel mai mare câștig al existenței aplicației CelebRo?
Când pleci de acasă și te muți într-un oraș străin, ca român, este un bagaj cultural important, pe lângă bagajele materiale. Ne ajută să ne integrăm mult mai repede în orașul respectiv și să avem o altă perspectivă asupra românilor de acolo. Acest tip de informații sunt prețioase tocmai pentru că schimbă perspective. Mă bucur că Ambasada României de la Paris vorbește despre ea, iar tot mai mulți oameni află și o folosesc. Până la urmă, e un proiect făcut cu drag și cu multă muncă, pe care ne dorim să-l continuăm.