La prima vedere, atracția unei universități de renume și a unei profesii respectabile au determinat-o pe Miruna Lungu să urmeze Dreptul la Cambridge, în Marea Britanie. Dar, în spatele acestui vis pe care l-a împlinit, Miruna își mai dorește ceva: vrea să învețe ca să se întoarcă înapoi în România și să împărtășească din experiența ei aici, să folosească ceea ce știe pentru a schimba ceva acasă.

Țara ar fi privilegiată într-adevăr dacă ar reuși să atragă înapoi tot mai mulți dintre tinerii de elită care pleacă la studii la cele mai bune universități din străinătate, dar rămâne de văzut în ce măsură se va și întâmpla lucrul acesta. În orice caz, în sufletul lor, acești copii sunt convinși că au o datorie față de familia lor și față de societatea în care au fost crescuți.

Miruna a aplicat acum un an la Cambridge, la Drept, a fost chemată la un interviu și un test la fața locului și o lună mai târziu a primit răspunsul din partea universității. Era deja parțial descurajată fiindcă, dintre toți colegii ei de generație de la Colegiul Național „Sf. Sava” din București care aplicaseră la Oxford sau Cambridge, numai o fată din clasa ei primise un răspunz pozitiv. Astfel și mai mare i-a fost încântarea când a aflat că a fost admisă, cu condiția să ia o notă suficient de mare la Bacalaureat, ceea ce a reușit să facă. Practic, Cambridge i-a rezervat un loc pe baza unor condiții de admitere pe care le-a trecut cu brio.

R: De ce ai ales dreptul?

M.L: Mi-au pus întrebarea asta și la interviu. Am ales dreptul fiindcă îl consider un domeniu prin care îmi pot pune în valoare cel mai bine calitățile dezvoltate în școală. Am urmat profilul real matematica-informatică bilingv engleză și cred că logica pe care am reușit să mi-o dezvolt cu ajutorul matematicii, pot s-o folsoesc foarte bine în drept.

De ce ai ales Cambridge?

Mă gândesc că renumele pe care îl are universitatea are un substrat, adică oferă studenților o pregătire completă în orice carieră ar vrea să urmeze și îmi place sistemul lor. De asemenea, cred că un student serios va fi pe măsura renumelui universității.

Vrei să devii avocat?

În momentul acesta da, dar cred că este încă prematur să decid acum.

Te gândești să lucrezi în Marea Britanie, având în vedere că vei învăța dreptul britanic, nu cel român?

Sincer, planul meu inițial este de a mă întoarce, dar având în vedere că nu voi învăța dreptul român, mă gândesc că aș putea să lucrez la o filiala din România a unei firme britanice, eventual; nu am ceva stabilit încă, dar în principiu, aș vrea să mă întorc. Am încredere în țara mea și cred că aș putea ajuta la dezvoltarea ei, vreau și eu să contribui cu ceva bun pentru România. Am văzut, spre exemplu, că în ultimul timp a început să funcționeze justiția și la noi.

Cum a fost admiterea?

Am trecut prin două interviuri la fața locului și un test din materia de Drept (Cambridge law test), care a fost sub formă de eseu. Am avut trei teme din care am ales una – „Nu toate lucrurile ar trebui să fie de vânzare”. Aveam o oră la dispoziție și nu aveam o limită de cuvinte. Am avut, în schimb, multe emoții, dar și inspirație.

Cum a fost interviul la Cambridge?

A fost o experiență extraordinară, deși mi s-a părut greu. A fost solicitant, dar într-un mod extrem de incitant, m-au provocat constant prin întrebările lor să vadă cum gândesc și m-au testat și psihologic, să mă vadă în procesul gândirii mai mult decât să-mi testeze cunoștințele teoretice. Eu nu știu drept, încă, și ei știau asta și nu se așteaptă să cunoști domeniul, ci să ai o înclinație spre domeniul respectiv. Nu mi-au dat un feedback în momentul interviului, a fost o surpriză când am aflat rezultatul fiindcă nu am știut ce părere le-am lăsat.

Ce feedback le-ai da lor?

Mi s-au părut un pic severi, dar mă așteptam să fie așa, foarte profesioniști. A fost o experiență inedită.

Cum ți s-a părut campusul universității Cambridge?

Sincer, m-a fascinat. Am prins și niște zile cu soare în preajma Crăciunului și era un peisaj parcă desprins din filme. Mi-am dorit și mai mult să ajung acolo după ce am văzut universitatea.

Cum ai reacționat când ai primit răspunsul că ai fost acceptată?

Răspunsul meu a întârziat un pic, a venit după ce mai mulți colegi de-ai mei care au aplicat la Cambridge sau la Oxford au fost respinși, cu excepția unei colege de clasă. Când am primit într-un final și eu răspunsul, am crezut că nu citisem bine fiindcă nu mă așteptam să mă primească, mi se părea ceva extraordinar și nu puteam să cred că mi se întâmplă mie un lucru atât de mare.

De ce nu ai rămas în România să faci dreptul?

M-au întrebat asta și la interviu, din ce știu despre sistemul nostru de învățământ, este bazat pe asimilarea de cunoștințe teoretice prin memorare. Nu aș blama asta, dar pare a toceală, în schimb, la ei este mai axat pe practică. Spre exemplu, dreptul britanic se învață prin probleme, situații practice prin care ți se cere să aplici cunoștințele, nu să le enumeri din memorie. În plus, mi se pare o experiență în sine, studiul în altă țară, pentru mine ca om.

Citat: “Am încredere în țara mea și cred că aș putea ajuta la dezvoltarea ei”, Miruna Lungu, studentă la Cambridge.