Doi lingviști ai Academiei Române au predat limba română la Cambridge

- - 18- 547 vizualizari

Generozitate. Acesta este secretul succesului a doi tineri români, lingviști de profesie, cu doctorat și postdoctorat la Cambridge, care tocmai ce au plecat să facă cercetare în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT), fiind bursieri Fullbright. Este vorba de generozitatea mentorilor care au dedicat timp pentru a-i forma pe cei doi români și a-i ghida spre o carieră academică de invidiat. Adina Dragomirescu și Alexandru Nicolae cutreieră lumea pe la cele mai mari universități din străinătate, la conferințe de lingvistică, iar acasă, în România, lucrează la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române și la Facultatea de Litere a Universității din București. Ce presupune munca lor? Să vegheze asupra limbii române, să cerceteze evoluția acesteia în timp real. Ei au povestit într-un interviu pentru „Viitorul României” cum au ajuns să studieze la Cambridge, ca mai apoi să și predea cursuri de limba română acolo, și cum văd ei evoluția limbii române în prezent.

Viitorul României: Cum a început pasiunea pentru lingvistică? V-au plăcut limbile străine? 

Alexandru Nicolae: Nu aș zice că prima dragoste au fost limbile străine, m-am îndrăgostit de structura propriei limbi, asta m-a făcut curios. Am descoperit niște cărți ale doamnei Gabriela Pană Dindelegan și cărțile astea m-au inspirat, de fapt, să mă fac lingvist.

Adina Dragomirescu: La mine a fost în timpul facultății, la cursul de sintaxă din anul II, ținut de doamna profesoară Gabriela Pană Dindelegan. Apoi, au fost și alte cursuri care mi-au întărit această pasiune.

adina la cambridge

Pasiunea pentru lingvistică se aseamănă un pic cu pasiunea pentru matematică?

Alexandru Nicolae: Oh, sigur că da. Eu am terminat un liceu cu profil real. Eram bun la matematică, îmi plăcea, dar nu m-am dus la olimpiade de matematică, m-am dus la olimpiade de latină, ceea ce e mai ciudat pentru un elev de Real. Am luat mențiune în clasa a IX-a, dar m-am lăsat după aia, fiind la Real. Totuși, mi-a rămas pasiunea pentru lingvistică.

alexandru la trinity college

Ce limbi străine vorbiți? 

Adina Dragomirescu: Eu vorbesc franceză și engleză.

Alexandru Nicolae: Și eu vorbesc tot engleză și franceză. Mai am cunoștințe „pasive” de italiană, olandeză și japoneză și evident, știu latină, dar aceasta este o limbă moartă, nu se mai vorbește. Formația ca lingvist romanist mă ajută să înțeleg mai bine limbile romanice, în general, adică limbile care au la bază latina.

Care sunt cele mai grele limbi străine pe care le-ați studiat?

Adina Dragomirescu: Cea mai grea limbă pe care am studiat-o, nu pentru a o învăța, ci pentru a afla mai multe lucruri despre ea, a fost pentru mine maghiara. Este o limbă cu o morfologie foarte bogată, influențată de factori care în limbile familiare nouă nu funcționează. Cel mai cunoscut fenomen excentric al maghiarei este armonia vocalică, adică alegerea terminațiilor în funcție de structura vocalică a radicalului. Cred că nu poți ajunge, ca vorbitor nenativ, să vorbești cu adevărat liber această limbă.

Un lingvist înțelege mai ușor o limbă străină pe care nu o cunoaște foarte bine? Aveți un al șaselea simț?

Alexandru Nicolae: Nu aș spune că lingviștii au o aptitudine în plus, dar au o ușurință de a învăța mai repede limbile străine. Capacitatea de a învăța o limbă străină diferă de la un individ la altul, e ceva înnăscut. Practic, pregătirea de lingvist nu garantează că vei învăța mai ușor o limbă străină, talentul contează aici.

Ce credeți despre faptul că limba română împrumută atât de mult din engleză în zilele noastre? Sunt mulți revoltați de treaba asta.

Alexandru Nicolae: Mda, sunt unii oameni de cultură mai tradiționaliști. Realitatea este că atunci când există presiuni culturale externe, evident că limba împrumută masiv cuvinte și concepte noi. La fel s-a întâmplat și în secolul al XIX-lea cu influența franceză și înainte de asta a fost influența latino-romanică. Nu e o tragedie, limba filtrează aceste împrumuturi, nu rămâne totul. Există două tipuri de împrumuturi, cele necesare și cele de lux, acestea din urmă fiind împrumuturile care dublează sensurile cuvintelor existente deja în limba maternă.

Adina Dragomirescu: Este un proces normal, în lumea de azi. Faptul că împrumuturile afectează numai lexicul și sensurile cuvintelor, și foarte puțin gramatica, mi se pare liniștitor. Limbile se schimbă, ăsta e drumul lor normal.

Cum e limba română față de alte limbi romanice?

Alexandru Nicolae: În primul rând, prima diferență provine de la substrat. Spre exemplu, la franceză se simte substratul celtic, iar la limba română, avem substratul traco-dac. Grefarea asta a avut influențe și de ordin gramatical și de ordin lexical. Apoi, o altă sursă care diferențiază limbile romanice între ele provine de la poziția geografică, ceea ce determină influența limbilor înconjurătoare. Româna, spre exemplu, este considerată o limbă balcanică. Evident, româna are influențe din bulgară și influențe cărturărești puternice din slavonă, apoi influența franceză din secolul al XIX-lea. La toate astea se adaugă și evoluția internă a limbii, construirea de structuri în interiorul său. Spre exemplu, articolul hotărât în forma din română este o ciudățenie printre limbile romanice, fiindcă are aspect de sufix.

Adina Dragomirescu: Din punct de vedere tipologic, româna nu este o „curiozitate”, adică are multe trăsături pe care le au și alte limbi. Însă are și trăsături speciale, care sunt foarte interesant de studiat. Multe dintre aceste trăsături sunt rezultatul influenței substratului, al limbilor balcanice și al limbilor slave. Toate aceste influențe au fost decisive, mai ales pentru lexic, în formarea limbii române. Limbile romanice au toate la origine limba latină, deci nu cred că putem spune că româna este mai mult sau mai puțin influențată de latină decât alte limbi romanice. În schimb, influența latină savantă (medievală) este mai slabă în română, unde, în acea perioadă, influența slavă s-a manifestat masiv.

la cambridge

Care este ocupația unui lingvist?

Alexandru Nicolae: Hmm, sunt mai multe aspecte. Noi, spre exemplu, lucrăm la sectorul de gramatică al Institutului de Lingvistică, iar acest sector este responsabil cu studiul structurii și al funcționării limbii române. Mai există un sector de lexic, unde lucrează lingviștii care fac dicționarele academice, mai e și un sector de dialectologie care face atlasele dialectale. Ce facem noi? Observăm și analizăm limba română. Desigur, nu tot ceea ce considerăm noi a fi corect se și impune, limba are propria ei viață.

Cum ați ajuns să predați la Cambridge?

Alexandru Nicolae: Eu am terminat Facultatea de Litere, secția română-engleză, am făcut masteratul  studii avansate de lingvistică în română, apoi m-am înscris la doctorat tot la Universitatea din București și, profitând de un program POSDRU care asigura mobilitatea studenților doctoranzi în cursul stagiului, am făcut și un stagiu la Cambridge în 2012. Cu această ocazie, prin profesorul coordonator de la Cambridge (Ian Roberts) am făcut un contract de co-tutelă între Cambridge și Universitatea din București. După aceea, în 2014-2015 am avut un postdoctorat de la Academia Română care a presupus un stagiu de cercetare la Cambridge, iar ulterior, am fost invitați să ținem cursuri de structură a limbii române.

Adina Dragomirescu: Eu am ajuns prima oară la Cambridge cu un stagiu postdoctotal. Atmosfera academică este impresionantă, sunt foarte multe cursuri și conferințe interesante, mediul academic este foarte viu, sunt multe discuții în universitate și în afara ei. Este un mediu care te transformă. Este impropriu să spun că am predat, am ținut câteva conferințe pentru masteranzi, doctoranzi și profesorii de acolo. Există un interes foarte mare acolo pentru limba română, ceea ce a făcut ca aceste conferințe să fie bine-venite. 

Pentru cine predați acolo, erau majoritatea studenți britanici? 

Alexandru Nicolae: Da, studenți care studiază limbi romanice drept specializare. Li se pare interesantă limba română, nu e ceva ce poți studia oriunde în Anglia. Dacă în 2012, când am fost eu doctorand acolo, româna era un cod secret, acum sunt din ce în ce mai mulți studenți la Cambridge care știu limba română.

Și cum văd britanicii limba română? Este o curiozitate exotică pentru ei?

Adina Dragomirescu: Studenții interesați de română sunt cei care studiază și alte limbi romanice, așa că nu li se pare „exotică”. Pentru comparația cu alte limbi romanice, este esențial să știi și română, și de aici vine interesul celor mai mulți dintre studenți.

Care e atmosfera acolo?

Alexandru Nicolae: E excepțională. Avem multe de învățat de la sistemul lor universitar. Totul derivă din finanțare, dacă și noi am finanța mai bine universitățile, acest lucru s-ar reflecta în calitate. Când finanțarea este proastă, cu greu ajungi să faci performanță. Sistemul nostru universitar e serios, dar subfinanțat.

Și ce veți face mai departe?

Alexandru Nicolae: Am plecat la MIT pentru șase luni, avem un grant de cercetare Fullbright. Îmi propun să scriu o carte în engleză, despre ordinea cuvintelor în limba română, iar Adina își propune să scrie o carte despre contactul între limbi, cu precădere despre influența slavonei asupra limbii române vechi.

Care e cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o de la mentorii voștri?

Alexandru Nicolae: Toți au o mare generozitate, petrec foarte mult timp formând studenții, e vorba de o școală de mentorat care mai există încă în unele medii. Și noi am încercat la rândul nostru să fim generoși cu studenții noștri, să-i învățăm.

Dar sistemul românesc de educație cum vi se pare?

Adina Dragomirescu: Ce este de remarcat la noi e faptul că, dacă ești bun, poți să fii la același nivel cu elevii și studenții din alte țări. Ăsta e însă un lucru care ține de fiecare persoană, nu de sistem. Sistemul în sine cred că e gândit destul de bine, numai oamenii care sunt în sistem nu acționează întotdeauna așa cum trebuie și nu sunt suficient de bine pregătiți.

CITAT: Sunt din ce în ce mai mulți studenți la Cambridge care știu limba română”. Alexandru Nicolae, lingvist.

18 recommended
comments icon 0 comments
547 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de


Bookmark?Remove?

De la liceul de muzică, la studii de biochimie la Oxford

-

Călin Drăgoi are 19 ani, a terminat liceul de muzică și a ales să studieze un domeniu complet diferit – biochimia. O alegere neobișnuită pentru cineva care a pornit la drum cu ideea de a fi artist, dar Călin nu este un tânăr ca oricare altul. A intrat to... Mai mult »