POVESTE. Agatha Vasiliu-Grigorescu se naște la Mizil, în primăvara lui 1895. Rămâne orfană la doar 4 zile și e crescută de o mătușă.

La 14 ani se mută la București unde, după o perioadă, se angajează ca funcționară la o societate de asigurări. După mai multe logodne nereușite, își gasește liniștea ”la modestia poetului, la ochii lui mari albaștri, sinceri, triști, dar plini de o dragoste serafică”, după cum scrie chiar ea în autobiografie.

În 1916, chiar după ce George Bacovia publică volumul ”Plumb”, dintr-o pură ”întâmplare”, o tânără poetă îl întâlnește pe Calea Victoriei. El avea 35 de ani, ea doar 21, însă – după o idilă de 12 ani – pe 22 iunie 1928, cei doi se căsătoresc.

De ce rămâne în istoria literelor din România? Agatha, pe lângă operele sale simboliste, a contribuit extraordinar de serios la expunerea scrierilor lui George Bacovia. Atât timp cât acesta a fost în viață, dar și după moartea sa.

Episoadele – cunoscute la vremea respectivă – în care a făcut scandal la Societatea Scriitorilor, presiunile asupra lui Tudor Vianu pentru o monografie Bacovia, drumurile pe la edituri pentru ca poetul să publice noi volume.

Din salariul său de profesoară, Agatha și-a întreținut soțul și a contruit și o casă în București, aproape de ”Mărțișorul” lui Arghezi. După moartea lui George Bacovia, aceasta donează casa statului, pentru a deveni mai apoi muzeu. Agatha-Bacovia a continuat să publice în memoria soțului său un ciclu memorialistic: ”Poezie sau destin”: Bacovia. Viața poetului (1962), Viața poetei (1971), George Bacovia. Ultimii săi ani (1981). Poeta moare de bătrânețe pe 12 octombrie 1981.

Operele semnate de Agatha Bacovia

• Armonii crepusculare
• Muguri cenușii
• Pe culmi de gând
• Terase albe
• Bacovia. Viața poetului
• Lumina
• Poezie și proză
• Cu tine noaptea
• Versuri
• Efluvii
• Șoaptele iubirii
• Poezie sau destin. George Bacovia. Ultimii săi ani