Cum învață liceenii participanți într-un program de antreprenoriat unic în peisajul educațional din România și ce învață antreprenorul care a devenit profesor de la elevii lui.

Profesorul ajunge din câțiva pași în dreptul prezentării proiectate pe unul dintre pereții albi din biblioteca Avenor College, o școală bilingvă privată din zona de nord a Bucureștiului, și subliniază cu un gest cuvintele „Test, learn, adjust”. Explică elevilor de la Liceul Internațional Avenor ce urmează să studieze împreună în următoarele luni și ani.

Numai că el nu este doar profesor, ci un antreprenor cu 18 ani de experiență în management, studii la Harvard Business School și o specializare în Antreprenoriat la MIT Sloan School of Management, care s-a alăturat în acest an echipei educaționale de la Avenor. Iar ei nu sunt doar elevi, ci participanți și parteneri în programul de Enterprise al liceului.

Péter Barta a gândit acest program ca pe un antrenament pentru un maraton în care copii cu vârste între 14 și 18 ani învață să dezvolte idei de afaceri și să le pună în practică. Programul se adresează tuturor elevilor liceului Avenor, liceu internațional înființat în urmă cu trei ani care respectă curriculum Cambridge și oferă două etape de studiu: IGCSE – International General Certificate of Education și Advanced Level AS și A2.

Programul vine în completarea orelor de Business Studies, Enterprise și Economics incluse în programa liceului și este unic în peisajul educațional din România. Este conceput pe mai multe module, cu grade diferite de dificultate, scopul fiind să-i ajute pe elevi să dobândească abilitățile necesare pentru a porni propria afacere. De la viziune și idee, la echipă și aspectele legale, la dezvoltarea produsului sau serviciului, branding și fundraising. Ceea ce presupune foarte multă muncă din partea elevilor și susținere permanentă din partea profesorului și a școlii. În program vor fi implicați și mentori, care-i vor evalua și sfătui pe elevi în diferite etape ale dezvoltării ideii lor de business. Vor fi organizate și vizite în sedii de companii, în funcție de profilul afacerilor pe care elevii vor să le creeze.

„Va fi o pregătire intensă de trei luni și jumătate, până la finalul anului 2017”, explică Péter. Toți liceenii implicați în proiect se vor întâlni o dată pe săptămână, când profesorul le va preda și vor lucra împreună. „În rest, ei vor avea niște livrabile pe proiectele lor: să identifice ideea, să facă studii de piață, să valideze ideea, să-și facă o echipă”. Iar la finalul celor trei luni, când vor definitiva conceptele, vor trece la construirea propriu-zisă a business-urilor.

Dar totul începe cu o idee. Așa că, în prima întâlnire pe care au avut-o în formulă completă în acest an școlar, Péter i-a anunțat pe liceeni că așteaptă de la fiecare dintre ei o idee de business pe care să o prezinte colegilor. I-a încurajat să lucreze în echipe, dar nu i-a descurajat nici să lucreze individual.

Péter Barta dezbate cu elevii de clasa a 9-a noțiuni de business

Antreprenorul Péter Barta a ajuns artizanul și coordonatorul acestui proiect dintr-o întâmplare. Rugat de unul dintre fondatorii Avenor College să recomande un profesor de Business și Economics pentru Liceul Internațional Avenor, Péter s-a recomandat pe sine, inițial în glumă. Nu avea pregătire pedagogică, dar avea experiență internațională și câteva încercări de a colabora cu instituții educaționale din sistemul preuniversitar și universitar de stat.

„Cât am lucrat pentru Comisia Europeană, 6 ani, am avut șansa să văd toate țările nordice și să urmăresc în misiunile mele de ce aceste țări au performanțele pe care le au în educație”, explică Péter. „Am vizitat o școală în Danemarca și am văzut că la fizică ei stau și construiesc case, iar profesorii le explică cum circulă curentul. Comparam cu ceea ce se întâmplă în România, unde la Fizică, în cel mai bun caz, stai într-un laborator, dacă ai norocul să ai un laborator la școală, profesorul stă la catedră și dictează. Când ei făceau lucruri foarte practice.”

La întoarcerea în țară, și-a dorit să ajute o școală din Sibiu să se reorganizeze, atât în partea de curriculum cât și în partea de management. Inițiativele sale s-au lovit constant de clasicul „nu se poate”. Apoi i s-a propus să colaboreze cu Universitatea de Vest din Timișoara, dar și cu Universitatea Politehnică, însă nici în aceste cazuri nu s-a putut, pentru că nu avea doctorat.

Dar dorința de a se implica în viața și educația copiilor a rămas, fiind pornită din copilărie, când a fost diagnosticat cu cancer și a petrecut mai bine de 12 ani în spitalele din România, alături de alți copii. „Am văzut-o ca pe o oportunitate bună pentru a da înapoi ceva.”, explică el. Din aceeași dorință de a ajuta a organizat în trecut programe de educație pentru antreprenori, în care a implicat oameni de business, personalități internaționale și profesori de la Harvard.

Venirea la Avenor a fost o nouă provocare acceptată, una care i s-a dezvăluit pe parcurs și continuă să-l motiveze să găsească noi modalități pentru a-i face pe elevi să devină ei înșiși implicați în învățare. „Le-am explicat de la bun început care sunt așteptările mele: să fie implicați, să pună întrebări, să fie aici pentru că își doresc, nu vreau să fie aici doar fizic, cu gândul la pauză.”

A început cu orele de Economie din programa liceului, pe care le susține alături de Carmen Ciulpan, profesor care vine cu experiență de predare a Economiei în sistemul de stat, și de Dana Farcaș, care are experiență la Avenor.

„Noi am încercat să introducem niște metodologii pe care le vor avea la facultățile de afară. Am introdus learning teams – echipe în care învață peer-to-peer, astfel încât să se asigure că fiecare înțelege și nu e nimeni lăsat în urmă”, explică Péter.

Funcționează foarte bine și lucrul pe studii de caz. Elevii primesc materiale pe care să le citească acasă, iar pe baza acestor studii de caz dezbat la clasă, împărțiți pe două echipe, concluziile la care au ajuns.

Există și un manager de teme, schimbat prin rotație, care trebuie să se asigure că toți colegii își fac tema. Și rezultatele se văd imediat: „încep să fie mult mai responsabili față de teme, față de obligațiile pe care le au față de profesori”, adaugă Péter.

Elevii sunt mereu provocați să răspundă la întrebarea „de ce?”, nu neapărat pentru a le testa cunoștințele, ci pentru a le descoperi modul de a gândi. Péter le repetă: „nu vă fie teamă să greșiți în clasă, ce se poate întâmpla, nu mai răsare soarele? Nu tai, nu spânzur, nu dau note dacă-ți spui părerea, oricât de absurdă crezi că este. Important este să spui ce crezi și să afli dacă ai o logică ok sau nu”, explică el. „Este o zonă safe, în care greșelile sunt permise. Nu e despre cine are dreptate și cine greșește. Fiecare dintre noi învățăm. Eu învăț de la voi, voi învățați de la mine, e reciproc drumul ăsta, nu e doar unidirecțional.”

Mihai P. le explică colegilor de ce are nevoie pentru a pune în aplicare ideea lui de afaceri

La o săptămână de la prima întâlnire, liceenii s-au adunat din nou în biblioteca Avenor College pentru a-și prezenta ideile de business pe care vor lucra în programul de Enterprise. Își găsesc rapid loc în cameră și discută gălăgios între ei. Péter se pregătește să le prezinte regulile „jocului” și le atrage atenția cu mâna dreaptă ridicată. Curând încep și elevii, pe rând, să-i răspundă: ridică ochii, ridică mâna și se face liniște. Au la dispoziție 15 minute pentru a-și pune ideile în ordine și pe hârtie, urmând să le prezinte apoi în fața colegilor printr-un „discurs” care va fi cronometrat și nu trebuie să depășească 2 minute. Colegii vor vota propunerile care le-au plăcut cel mai mult, iar la final, se vor organiza pe echipe.

Ideile încep să apară, una după alta, în cadența dată de alarma cronometrului și de aplauzele colegilor. Aplicații pentru socializare, platforme educaționale și medicale, aplicații din zona de fashion și artă și multe altele. Unele prezentări sunt concise, complexe și convingătoare, altele sunt ușor stângace, simpatice, amuzante, dar promițătoare. Cei mai timizi primesc ajutor de la colegi sau chiar de la Péter pentru a-și prezenta ideile.

Mihai P., elev în clasa a 11-a, este pasionat de afaceri și beneficiază de o bursă de studii obținută tocmai pentru ideea de afaceri pe care și-a propus să o dezvolte în timpul studiilor la Liceul Avenor. „Este un program pe care nu l-am mai întâlnit la nicio altă școală, mi se pare că are o valoare imensă, de care cu toții ar trebui să profităm”, spune el. „Chiar dacă (colegii- n.r.) nu vor să se facă oameni de afaceri în viitor, tot îi va ajuta. În primul rând, îi învață disciplina, în al doilea rând, le oferă șansa de a descoperi o nouă pasiune. Dar cel mai important lucru este că vor întâlni persoane cu influență care îi pot ajuta pe viitor cu investiții în cercetarea medicală sau în actorie sau în ce fac ei”, explică Mihai.

Chiar dacă nu este neapărat pasionată de business ca Mihai, Stephanie L. (clasa a 9-a) îi împărtășește entuziasmul pentru acest program. „Este un exercițiu de comportament în condiții de stres – singurul stres pe care-l pot resimți elevii în școală vine de la examene, lucrul la clasă și teme. Un astfel de program te confruntă cu realitatea unei situații în care te simți copleșit de presiunea volumului mare de muncă”, explică Stephanie.

Expunerea la judecata altora, întâi a colegilor, apoi a unor mentori, profesioniști în diferite domenii, este cea mai mare provocare a acestui program, consideră Stephanie. „Fiecare vine cu o idee – ceva inovator sau ceva ce i se pare uimitor, dar din perspectiva altora s-ar putea să nu fie. Cred că este important să ai perspective și opinii diferite, dar în același timp e dificil și nu va fi ușor de gestionat. Unii s-ar putea să considere critica o oportunitate de învățare și perfecționare, în timp ce alții s-ar putea simți atacați”, explică ea.

Péter spune că această teamă de a fi judecat despre care vorbește Stephanie este înrădăcinată în ADN-ul nostru ca nație. Justificată pe de-o parte, dar distrugătoare dacă nu reușim s-o depășim. Așa că Péter lucrează și cu ea, și cu ceilalți elevi pentru a le clădi încrederea în ei și pentru a-i face să înțeleagă că ideile sunt cele respinse, nu oamenii care le prezintă. „Încerc să le transmit asta, nu este ușor având în vedere ca nici grupul, ceilalți elevi, nu te ajută de multe ori. Însă sunt convins că voi reuși.”

La finalul prezentării, fiecare idee de afacere primește un nume provizoriu și este trecută pe o listă. Ideile care au fost votate de cel puțin un coleg rămân în program, iar elevii ale căror propuneri nu au fost acceptate sunt invitați să se alăture echipelor proiectelor câștigătoare. La întoarcerea din vacanța de o săptămână urmează să se apuce de treabă. Conform estimărilor lui Péter, din cele 11 idei inițiale, 5 vor trece în etapa de implementare, urmând ca cel puțin 3 să devină business-uri funcționale.

„Programul va fi suficient de greu astfel încât, pe parcurs, nu toți vor putea ține pasul”, explică Péter. „Iar dacă nu țin pasul, vom găsi alte forme de implicare. De exemplu, dacă unii dintre ei vor să fie arhitecți, pot să-i învăț ce presupune să ai propriul tău cabinet de arhitectură, adică să aibă o abordare mult mai antreprenorială atunci când ajung la facultate”.

Stephanie a primit ajutor de la Péter pentru a-și depăși emoțiile și a prezenta colegilor ideea de business

Pentru Tudor G. (clasa a 10-a) motivația e cel mai important aspect al programului de Enterprise. Iar această motivație vine și de la modul în care este construit programul: „O să cunoaștem foarte mulți oameni cu foarte multă experiență. O să ne pună la încercare abilitățile de a prezenta un proiect în fața unui public foarte important – de la colegi, la oameni cu mai multă experiență, la investitori. E un fel de simulare pentru viața reală”. Dar și de la Péter și experiența lui de viață și de business, de la poveștile despre succes, dar și eșecuri despre care le vorbește deschis elevilor.

A început să-și construiască business-uri încă din liceu. Prima a fost o afacere în domeniul asigurărilor, apoi a creat un sistem propriu de multi level marketing. Niciuna nu a funcționat însă. Prima, pentru că nu a avut suficientă răbdare și nici cunoștințele necesare. A doua, pentru că nu a crezut suficient în sistem, dar și pentru că, fiind singur și lipsit de experiență, nu a știut exact cum să gestioneze o afacere care creștea rapid. „Au fost business-uri care nu au ieșit cum aș fi vrut eu și le-am închis, însă nu le mai văd ca un eșec, ci le văd mai degrabă ca lecții.”

Péter este acum implicat în business-uri din domenii diferite – industrie, tehnologie, agricultură – și este consultant pentru alte proiecte. Este pasionat de călătorii și are și obiective sportive – să ia startul în mai multe maratoane pe an și în câteva competiții de ciclism pe șosea. Până în acest an, își putea coordona proiectele de oriunde din lume și avea un program foarte flexibil. Sosirea la Avenor a schimbat puțin lucrurile, a venit cu provocări care l-au scos din zona de confort și cu implicare emoțională. „Am început să țin foarte mult la voi. Îmi doresc foarte mult să reușiți. Și cred cu tărie că o veți fac”, le-a spus elevilor într-una dintre lungile lor discuții.

Unul dintre elevii de clasa a 11-a l-a întrebat de ce face tot acest efort, crede cumva că ei îl vor ține minte? Péter a acceptat provocarea cu un zâmbet și i-a răspuns: „Mi-ar plăcea ca elevii mei să nu-și aducă aminte de un profesor care le-a predat Economie, să-și aducă aminte de cel care i-a învățat să gândească Economie, să lucreze în echipă, să fie mai responsabili, să aibă mai multă încredere în ei, să argumenteze. Și, în final, să fie cea mai bună versiune a lor.”

CITAT: „[În clasă] Este o zonă safe, în care greșelile sunt permise. Nu e despre cine are dreptate și cine greșește. Fiecare dintre noi învățăm. Eu învăț de la voi, voi învățați de la mine, e reciproc drumul ăsta.” Péter Barta, antreprenor, profesor de Economie