Fostă studentă la Politehnica din Cluj, Doina Precup a plecat din țară în 1995, cu o bursă Fulbright. A făcut masteratul și doctoratul în Statele Unite, la University of Massachusetts Amherst, iar din anul 2000 s-a mutat în Canada, la Montreal. De atunci a lucrat ca profesor la Universitatea McGill, iar din octombrie 2017 conduce și DeepMind Montreal, divizia de inteligență artificială a companiei Google. „Munca mea de cercetare de la DeepMind e asemănătoare cu cea de la universitate. „Domeniul meu se cheamă reinforcement learning, iar ideea principală este să înveți calculatorul să ia acțiuni potrivite, utilizând un sistem de recompense”, explică Doina Precup.

Cum ați ajuns să studiați în Statele Unite?

A fost un noroc. Un prieten de la facultate a văzut un anunț pe hol pentru bursele Fulbright și mi-a spus că ar fi o bună oportunitate pentru mine. Am aplicat fără să mă gândesc că voi fi acceptată. A urmat un proces de selecție care a durat patru luni, în care am fost la un interviu ținut la Ambasada SUA din București, am făcut testele Toefl și GRE – necesare pentru admitere, iar în final dosarul meu a ajuns la patru universități. Am primit bursa care a acoperit o bună parte din  cheltuieli, de la taxele de școlarizare până la transport și, odată ajunsă acolo, un program de orientare. Nu știam prea multe despre universitățile din SUA, dar am avut șansa să urmez cursurile de la Universitatea Massachusetts, o instituție de vârf pentru inteligența artificială, domeniul în care voiam eu să studiez.

Ce diferențe majore ați simțit între sistemul de educație din România și cel din SUA?

A fost complicat la început. Pe vremea aceea, în România era un sistem ierarhic, în care nu se puneau prea multe întrebări la curs. În SUA însă, toți se așteptau ca studenții să interacționeze cu profesorii, să adreseze întrebări, să răspundă la ele. Am avut probleme să mă obișnuiesc cu acest stil. Pe de altă parte, sistemul din România a fost bun pentru mine din punct de vedere al matematicii și al aspectului tehnic. Am realizat că a fost excelent ce am făcut atât la universitate, cât și la liceu. O diferență majoră e că noi am învățat în liceu să demonstrăm teoreme. În SUA și Canada, mai mult se calculează, fără ca elevii să înțeleagă de ce e așa și nu altfel. Acolo se învață cumva mecanic la nivel de liceu.

Există deosebiri majore între învățământul din SUA și cel din Canada?

Sunt foarte asemănătoare din punct de vedere al modului de structurare a cursurilor. O diferență ar fi că în Canada e mai multă specializare decât în SUA, unde în primii doi ani de universitate sunt abordate teme generale.

De ce ați ales să vă mutați în Canada după ce ați studiat în SUA?

Când am terminat doctoratul, am aplicat la mai multe universități, una singură din Canada. Am primit opt oferte, inclusiv de la McGill. Am ales Montreal pentru că e un oraș mai european, iar Canada are un echilibru de viață superior Statelor Unite. Ai mai multe zile de vacanță, grădinița pentru copii e mai ieftină, sistemul educațional e mai sigur. Una peste alta, e mai bine aici, cel puțin din punct de vedere al familiei.

Ați luat în calcul vreun moment să vă întoarceți în România?

Nu am avut asta în plan, deoarece România nu și-a atins încă potențialul, altfel mare, în ceea ce privește domeniul cercetării. Am remarcat că tinerii din România cu pregătire de bază bună pleacă în străinătate pentru că la nivel local nu există proiecte active de cercetare. Tocmai pentru a stimula cercetarea în România, DeepMind organizează la la Cluj „Transylvania Machine Learning Summer School”, între 16 și 22 iulie. E păcat să neglijăm cercetarea, mai ales că activitățile de IT și start-upuri sunt foarte dezvoltate în România.

Cum îi ajută și cum îi afectează pe tineri dezvoltarea accelerată a tehnologiei?

E o sabie cu două tăișuri. Pe de-o parte, există lucruri care ne ajută pe toți în viața de zi cu zi, precum Google Search, sau aplicații mai avansate. Pe de altă parte, actitivățile prea dese din Social Media nu sunt grozave, deoarece lumea uită cum să se comporte în viața reală. Așadar, depinde cum e utilizată această tehnologie. Noi sperăm că pentru inteligența artificială utilizările vor fi pozitive. De altfel, în Canada sunt diverse discuții la nivel guvernamental despre folosirea etică și responsabilă a inteligenței artificiale.

Ce oportunități vor exista în viitorul apropiat pentru tineri în domeniul inteligenței artificiale?

Inteligența artificială se află la intersecția matematicii cu programarea. Dacă ești bun la programare și studiezi matematica, vei avea posibilitatea să participi la dezvoltarea a tot felul de produse tehnologice. De asemenea, și ideile creative sunt importante în inteligența artificială. În Canada există tot felul de creații artistice și platforme speciale pentru creatori, așa că și în această ramură sunt oportunități interesante.

Ce sfaturi i-ați da unui tânăr absolvent de liceu din România care vrea să studieze în străinătate?

În primul rând, trebuie să fie fluent în limba străină în care o să studieze. Apoi, să aibă deschidere mare față de alte culturi, pentru că în majoritatea universităților străine de elită va avea colegi din toată lumea. Trebuie să se simtă confortabil și să învețe să-și argumenteze bine punctele de vedere, ca să fie ascultat. Evident, trebuie să fie pregătit să tragă tare, pentru că în universitățile de vârf e întotdeauna mult de muncă. Sunt numeroase teme și proiecte, dar nu doar aspectul tehnic contează, ci și prezentarea. Din experiența mea, românii care ajung să studieze afară se descurcă extraordinar, pentru că au talent în domeniul științei. Dincolo de talent, au și putere de muncă, precum și voință.