Bogdan Bocșe, tânărul care a creat prima aplicație românească de recunoaștere facială: „Secretul în business? Să spui ce vei face, să faci ce ai spus și să spui ce ai făcut!”

- - 5- 105 vizualizari

Absolvent al Politehnicii din București și IT-ist de meserie, Bogdan Bocșe este co-fondator al produsului Visage Cloud, primul soft de recunoaștere facială 100% românesc. „Visage Cloud este o soluție de computer vision care permite atât identificarea la distanță a clienților noi, cât și eficientizarea proceselor de supraveghere video”, explică Bogdan.

De-a lungul anilor, Bogdan Bocșe, care se descrie „un om curios, care a căutat mereu feluri în care abstracțiunile matematicii pot servi în lumea reală”, a fost implicat în numeroase proiecte antreprenoriale. Toate în IT, domeniu pentru care și-a descoperit pasiunea încă din copilărie. „Mai exact, cândva între opt și zece ani, după ce părinții mei mi-au cumpărat primul calculator. Tata mi-a zis atunci două lucruri: că mă pot înțelege cu calculatorul doar în limba engleză și că dacă reușesc să-l învăț să-mi facă treaba, nu mai trebuie s-o fac eu”, povestește antreprenorul.

Cum funcționează concret Visage Cloud?
Văd aplicația asta ca pe un prim pas spre viziunea mea, aceea de a învăța calculatoarele să descrie, să înțeleagă și să facă raționamente pe baza a ceea ce văd. Într-un film, într-un flux video sau într-o imagine. Spun că este un prim pas pentru că domeniile visual machine learning și computer vision se află într-o permanentă expansiune și furnizează tot mai multe oportunități de automatizare și eficientizare a felului în care computerele înțeleg lumea din care fac parte. Analiza automată a activității în zona industrială și de retail, detecția falsurilor în imagini și în video-uri, îmbunătățirea calității imaginilor sunt doar câteva dintre direcțiile în care Visage Cloud ar putea fi declinat.

În spatele softului se află mai mulți algoritmi de computer vision și machine learning care permit detectarea obiectelor, reconstrucția geometriei lor, extragerea semnăturilor biometrice (în cazul oamenilor) și caracteristice (în cazul obiectelor).

Câți oameni lucrează la proiectul Visage Cloud și cum sunt împărțite responsabilitățile?
În momentul de față, în echipă sunt încă șase oameni, pe lângă mine. Focusul nostru principal este pe zona de cercetare și dezvoltare a produsului, atât în zona KYC (know your customer – stabilirea corespondenței identității între persoană și un document de identificare), cât și în cea de eficientizare și automatizare a supravegherii video, în timp real.

Cine sunt clienții care folosesc aplicația voastră? Din ce domenii vin ei?
Clienții noștri vin din zona financiar-bancară, în cazul scenariului KYC. Îți pot și enumera câțiva, precum OceanCredit și Piraeus Bank (care a devenit recent First Bank). Concret, noi ne ajutăm clienții să reducă riscul de fraudă pentru utilizatorii noi, fără a le mai solicita acestora prezența fizică la o sucursală sau un birou. Le permitem să compare direct documentul de identitate cu fața persoanei din spatele monitorului online, în mod digital. În cazul scenariului de supraveghere automată, clienții noștri vin din zona sectorului public.

Știu că primul tău business a fost ScentSee, un produs online care îi ajuta pe utilizatori să aleagă parfumul care li se potrivește.
Da. Ideea aceea a venit în urma unor discuții cu persoanele din industrie, despre cum se poate automatiza și digitaliza procesul de selecție a unui parfum, care sunt variabilele, ce e relevant. Pe baza acelor discuții, am făcut o analiză a informațiilor disponibile public despre parfumuri, a modelelor de recomandare și a relevanței atributelor. În final, ScentSee a fost un produs pe care l-am pilotat împreună cu Băneasa Shopping City.

În ciuda faptului că a fost un proiect profitabil, alături de un partener de nădejde, succesul pe piață a fost limitat de percepția clienților și a retailerilor asupra modului în care se poate vinde o experiență senzorială. ScentSee rămâne însă un proiect foarte drag mie și îl consider un (prim) succes în business. Dincolo de valoare financiară, a reprezentat o experiență din care am învățat enorm despre procesul de a construi și a vinde un produs.

De-a lungul timpului, ai dezvoltat numeroase afaceri în România. Cum te-a pregătit facultatea din țară pentru antreprenoriat?
Sistemul educațional din România este în mod tradițional specializat prea mult pe teorie și prea puțin pe practică. Teoria e OK, te ajută să eviți unele greșeli din practică. Dar, în același timp, a pune accentul pe teorie te face să supra-analizezi până la limita la care amâni acțiunea. Ori antreprenoriatul înseamnă să faci treaba să meargă în practică, repede, eficient, fără amânări sau garanții.

Simt că sistemul de învățământ ar trebui să se concentreze mai mult pe rezultatul unui efort dincolo de o notă sau o foaie matricolă. Simt că ar trebui ca studenții să fie mai mult încurajați să lucreze și colaborativ, nu doar competitiv. Și, mai ales, școala ar trebui să insufle nu doar o expertiză tehnică, ci și o etică a muncii către un obiectiv comun, tangibil, măsurabil, relevant pentru non-expert, pentru economie, pentru societate.

Care sunt principalele provocări ale unui om care face business în România? De ce probleme se lovește zi de zi?
În mod ciudat, una dintre opreliștile frecvente în activitatea unei firme mici este penuria de specialiști care să aibă o etică puternică a muncii. Te lovești de mulți oameni care zic că vor să facă, dar sunt puțini cei care investesc efortul, determinarea și sacrificul necesare. Cu toții suntem pseudo-captivi unei zone de confort a lui „dar eu mi-am făcut treaba, nu-i problema mea că n-a fost mulțumit clientul”. În această zonă de confort ne ține și dorința noastră de a refuza să confruntăm percepția despre noi înșine cu ceea ce reverberează despre noi din realitatea înconjurătoare. Până la urmă, românii îi spun Bucureștiului „Micul Paris”, nu?

În rest, orice antreprenor trebuie să păstreze echilibre. Între a experimenta și a livra, între a promite și a executa. Personal, cred că cel mai important pentru un profesionist și pentru un om de business este să inspire încredere, iar asta se poate întâmpla printr-o rețetă simplă. Să spui ce vei face, să faci ce ai spus și să spui ce ai făcut.

Ce sfaturi i-ai da unui tânăr IT-ist român? Business propriu sau angajat într-o companie mare?
Singurul sfat general e să investească timp, efort și sacrificiu în locul unui confort pe termen scurt sau niște bani economisiți pentru a afla. Orice om e dator să afle ce i se potrivește mai bine, ce îl motivează, care e echilibrul dintre satisfacția materială și cea morală. Nu e nicio tragedie nici să fii antreprenor, nici să fii angajat. Ambele au plusuri și minusuri. Singura tragedie e să te complaci sau să te prefaci a fi ceea ce nu ești.

Până la urmă, eu cred că singurii în fața cărora trebuie să răspundem suntem noi înșine. Și i-aș recomanda oricărui tânăr, IT-ist sau non-IT-ist, să se privească în oglindă și să aleagă. „Vreau să fac tot ce pot sau să mă mulțumesc cu a-mi spune că am făcut tot ce am putut?”. Altfel, e utilă experiența angajării într-o companie. Mie mi-au fost de folos diferite noțiuni tehnice, juridice și comerciale pe care le-am învățat în cariera de angajat.

Cum vezi softul Visage Cloud în următoarea perioadă, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung? Ce se va întâmpla pe viitor?
Ca să-l parafrazez pe Pierre de Fermat, „acest colț de pagină e prea îngust pentru o demonstrație completă”. Cu siguranță însă, viziunea mea pentru Visage Cloud depășește zona de recunoaștere facială. Computer vision și visual machine learning înseamnă și reconstruire de poze degradate, automatizarea procesului de îmbunătățire a AI-ului din spate, recunoașterea de obiecte generice – fie ele mașini, biciclete, persoane, produse de pe raft sau logo-uri TV. În următorul an, dincolo de un produs robust, îmi doresc să creăm și un ecosistem de colaborare între mai mulți furnizori de soluții de computer vision. În spatele acestei inițiative de colaborare la nivelul pieței se află DeepVISS, standardul nostru open-source de integrare pentru soluții de computer vision.

5 recommended
comments icon 0 comments
105 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Ionut Axinescu


Bookmark?Remove?

Octavian Ganea, doctorand în cercetare la Zurich și fost stagiar la Google: „Aș vrea să revin în țară și să schimb în bine măcar o mică parte de Românie!”

-

Fost olimpic național la matematică în timpul liceului, Octavian Ganea a decis să își continue studiile universitare în țară, cu toate că majoritatea colegilor săi aplicau la facultăți din vest sau din Statele Unite. „Săritura într-o barcă nouă mă speria puțin... Mai mult »

Bookmark?Remove?

Andra Țărnea, ofițer de presă la Parlamentul European: „Sper ca România anului 2028 să fie țara în care ambițiile individuale se vor traduce în curaj colectiv!”

-

După ce a absolvit liceul în România, Andra Țărnea și-a continuat studiile în Belgia. S-a specializat acolo în științe politice și comunicare, după care a urmat un master în studii europene. „Am crescut, timp de cinci ani, alături de colegi și profesori din to... Mai mult »

Bookmark?Remove?

Aurora Simionescu, astrofizicianul care a primit o bursă NASA și a fost prima profesoară dintr-o ţară străină angajată de  Agenția Spațială Japoneză: „Motivația trebuie să vină din interiorul tău, nu dintr-o sursă externă!”

-

Interesul Aurorei Simionescu pentru astrofizică a început în 1999, odată cu eclipsa totală de soare din România. „Orașul meu natal, Brăila, nu era în zona de totalitate, așa că m-am rugat zile în șir de tata să mă ia cu el la Slobozia, unde avea o delegație. A... Mai mult »