Românul de 23 de ani care lucrează pentru guvernul de la Paris: „Mă pregătesc pentru o profesie nouă, căutată în instituțiile internaționale!”

- - 11- 1323 vizualizari

Dan Mădălin Pavel are 23 de ani și este originar din Bistrița. După terminarea liceului în orașul natal, tânărul și-a continuat studiile la Cluj, unde a absolvit ca șef de promoție Facultatea de Litere, specializarea Limbi Moderne Aplicate, din cadrul Universității Babeș-Bolyai. În al doilea an de licență, bistrițeanul a obținut o bursă Erasmus la Universitatea din Nantes, unde a luat un prim contact cu sistemul educațional din Franța.

de Ionuț Axinescu

Astăzi, Dan Mădălin Pavel este bursier al guvernului francez, iar recent a fost unul dintre cei opt studenți români din străinătate nominalizați pentru titlul de „Studentului Anului”. În același timp, românul lucrează, din vara lui 2018, la Ministerul Economiei de la Paris, pe postul de terminolog, fiind cel mai tânăr angajat al unei instituții publice din Franța.

Cum a fost impactul cu Franța? Cât de greu e pentru un tânăr român să se adapteze acolo?
Există numeroase diferențe culturale între cele două țări. Francezii au un stil de viață mult mai relaxat, sunt mai puțin stresați decât românii, privesc lucrurile cu mai mult calm. Au încredere că problemele se vor rezolva, sunt deschiși și prietenoși. Spre exemplu, dacă mergi într-o instituție publică, nu întâlnești niciodată un funcționar care să-ți răspundă răspicat și să te indispună. Expresia „Carpe diem” se reflectă întru totul la poporul francez.

Norocul meu a fost că, înainte să-mi încep studiile în Franța, am avut oportunitatea să intru în contact cu limba, civilizația și cultura de acolo, datorită schimburilor de experiență pe care școala mea le organiza constant cu această țară. Așadar, șocul cultural nu a fost atât de puternic. Dar cu cât stau mai mult aici și cu cât interacționez mai mult cu francezi, îmi dau seama că mentalitatea lor e mult diferită de a noastră, ceea ce pentru mine presupune un permanent efort de adaptare.

Ce studiezi acum?
Sunt în anul doi de Master la Universitatea Paris Diderot, specializarea Industriile limbii și traduceri specializate. În paralel, sunt și anul doi de licență, specializarea Drept, la Universitatea Paris II Pantheon-Assas. Anul acesta am câștigat o bursă acordată de guvernul francez, în urma unui proces de selecție organizat de Ambasada Franței în România. A fost o primă selecție pe bază de dosar – scrisoare de motivație, scrisoare de recomandare, diplome, rezultate – și o a doua etapă care a constat într-un interviu cu Ambasada Franței. Bursa e acordată studenților în anul II la Master sau la doctorat.

Masterul pe care îl urmezi te pregătește pentru o meserie mai puțin cunoscută: cea de jurist-lingvist. Concret, ce presupune asta?
Meseria de jurist-lingvist e destul de recentă, prezentă mai ales în instituții internaționale. Presupune o dublă competență: în drept și în limbi străine. La nivelul UE, spre exemplu, un jurist-lingvist prestează muncă de traducător. Dar, pentru că trebuie să se asigure că toate textele legislative au aceeași semnificație în fiecare limbă europeană, e nevoie ca un jurist-lingvist să fie, în primul rând, jurist. Adică absolvent de drept.

Ce deosebiri există între sistemul educațional din Franța și cel din România?
Î
n Franța, se pune mult accent pe colaborare și lucru în echipă, ceea ce în România nu e cazul, procesul de învățare fiind, în general, individual. De asemenea, procesul de evaluare e mai consistent și constant aici, în sensul că evaluările pe parcurs sunt o componentă importantă. În România, conceptul de evaluare pe parcurs e perceput greșit și se derulează pe durata unei săptămâni întregi, înainte de sesiunea de examene.

De subliniat și că există o legătură strânsă între piața muncii și universitate. Pe de-o parte, programa de învățământ este adaptată constant la piața muncii, ca să răspundă cerințelor din domeniul traducerilor, aflat într-o continuă dezvoltare. Pe de altă parte, majoritatea cursurilor sunt derulate de persoane recrutate direct de pe piața muncii (traducători în regim freelance, redactori tehnici din multinaționale). În acest fel, studenții au o imagine corectă a ceea ce înseamnă să fii traducător.

Nu în ultimul rând, masteratul pe care îl urmez le permite studenților să acumuleze o primă experiență profesională considerabilă, prin faptul că în anul doi e obligatoriu să ai un contract de muncă în alternanță (adică o săptămână la facultate, urmată de una în companie). De asemenea, la Facultatea de Drept, toate examenele noastre au un caracter totalmente practic. Niciodată nu am primit întrebări pur teoretice, care ar presupune să învățăm cursurile în mod mecanic, pe de rost. Cu toate astea, n-am cum să nu recunosc meritele sistemului de învățământ din România, care mi-a oferit cunoștințele teoretice necesare pentru a reuși în Franța.

Zi-mi trei puncte forte ale sistemului de educație din România și trei negative, în opinia ta.
Sistemul românesc e orientat spre teorie, ceea ce înseamnă că bazele teoretice ale unui student sunt destul de puternice. Lucrul ăsta e recunoscut de mulți profesori francezi, care spuneau că studenții din România vin bine pregătiți. Apoi, universitățile din țară încep să înțeleagă importanța practicii. Multe facultăți integrează deja programe de practică obligatorii. Al treilea punct ar fi relațiile cu universitățile din străinătate și posibilitatea unui student să obțină burse la instituții de prestigiu din alte țări.

Pe de altă parte, oferta educațională din România nu răspunde întotdeauna exigențelor din piața muncii. Sunt domenii care duc lipsă de specialiști și unele în care efectivul de absolvenți e prea mare. Lipsește caracterul pragmatic al multor specializări universitare. Un alt punct negativ e slaba finanțare. Când eram student în România, nu aveam condițiile necesare pentru a-mi forma toate acele competențe de care am nevoie pentru a fi un traducător bun și eficient. Mai precis, nu dispuneam de programe informatice pe care un adevărat profesionist le folosește. În plus, școala românească nu știe mereu să-i motiveze pe studenți, astfel încât aceștia să se implice în procesul de predare-învățare.

Știu că vorbești, pe lângă română și franceză, engleză și rusă. De unde pasiunea pentru limbi străine?

De mic am avut oportunitatea să intru în contact cu diferite limbi și civilizații. Am participat la schimburi de experiență cu studenți și elevi francezi, precum și la tabere de engleză organizate de școala mea cu universități din Scoția. Așa am dezvoltat o pasiune pentru multiculturalism și multilingvism, încă de pe băncile școlii primare. De fapt, întotdeauna am avut o afinitate pentru disciplinele umaniste.

Care este povestea angajării tale la Ministerul Economiei?
Departamentul de Limbi Moderne Aplicate al Universității Paris Diderot a organizat, în iunie 2018, un job dating. Eu și colegii mei am avut ocazia să întâlnim aproximativ 25 de reprezentați ai unor companii și instituții care recrutau studenți în alternanță, pe diferite posturi care cer cunoștințe lingvistice avansate. Concret, la fiecare interviu pe care l-am avut, timp de aproximativ 20 de minute, am încercat să convingem angajatorii că noi suntem cei mai potriviți pentru postul pe care îl propun. Totul ca să obținem un al doilea interviu, de data aceasta decisiv.

Eu am reușit să obțin două interviuri: unul la Ministerul de Externe, altul la Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru un post de traducător-terminolog. Celelate propuneri le-am refuzat din start, pentru că scopul meu era să ajung într-un minister. Interviurile au fost precedate și de un test teoretic și practic.

Pe parcursul interviurilor, am încercat să le demonstrez angajatorilor că dețin cunoștințe din domeniul diplomației și politicii, respectiv al economiei, fiscalității și finanțelor. Și că sunt capabil să le aplic în ceea ce trebuie eu să fac în calitate de traducător-terminolog. De asemenea, m-am străduit pe cât posibil să evidențiez competențele și abilitățile mele practice (informatice în mod deosebit), precum și cele de comunicare, lucru în echipă, autonomie, flexibilitate, rigurozitate, profesionalism.

Care e responsabilitatea ta ca terminolog?

Terminologia este o disciplină lingvistică consacrată studiului științific al conceptelor și al termenilor folosiți într-un anumit limbaj de specialitate (terminologia juridică, medicală, tehnică etc.). Așadar, terminologul este un specialist al acestei științe. Traducerea specializată solicită stăpânirea terminologiei specializate multilingve și întrebuințarea ei în diferite texte.

Practic, în calitate de terminolog, trebuie să reperez termeni care desemnează anumite concepte într-un domeniu dat, să le atest modul de folosire cu ajutorul unor referințe și surse precise, să îi descriu, să discern întrebuințarea lor corectă și eronată, să recomand și să ofer sfaturi referitoare la folosirea lor, pentru a evita orice ambiguitate în procesul de comunicare. Toate acestea în engleză și franceză.

Terminologia comparată este cu atât mai interesantă cu cât pot exista decalaje între limbi, cauzate de transferul interlingvistic al cunoștințelor specializate. Așa că uneori ajungi la situații în care într-o limbă nu există un termen pentru a desemna un anumit concept. Rolul meu, în calitate de terminolog, e să descriu lacunele constatate și să propun un termen viabil.

Două facultăți, job. Îți mai rămâne timp și pentru altceva?
O zi obișnuită pentru mine începe la ora nouă și se termină în jurul orei 18. Atât la facultate, cât și la minister, am un program de cel puțin opt ore pe zi. Apoi, îmi pregătesc cursurile de drept sau îmi fac temele pentru master, astfel că la finalul unei zile acumulez circa 12 ore de muncă.

Dar mai am timp și de alte lucruri. Spre exemplu, țin legătura cu alți români din Paris, persoane pe care le cunosc încă de dinainte să vin în Franța. În plus, fac parte și din Liga Studenților Români din Străinătate, filiala din Franța, ocazie cu care am intrat în legătură și cu alți conaționali din Paris.

Ce faci după terminarea studiilor din Franța? Rămâi în străinătate sau te întorci acasă?
Nu exclud o posibilă revenire în România. Însă totul depinde de oportunitățile care se vor ivi după obținerea celor două diplome.

11 recommended
comments icon 0 comments
1323 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Ionut Axinescu