Romina Roșu, consultant în organizarea casei: „Cateodată poate fi dificil să simplifici și să organizezi singur, mai ales când ai pierdut controlul și volumul lucrurilor te copleșește”

- - 1- 253 vizualizari

După o carieră de aproape 15 ani în domeniul PR-ului, Romina a simțit că vrea și poate să facă mai mult pentru oameni, așa că a ales să-și urmeze pasiunea pentru organizare. Romina este primul consultant KonMari din România și inițiatoarea proiectului Organizo.

Pentru început, zi-mi, te rog, care a fost parcursul tău profesional?

Ca orice om care se ”respectă” (râde), vin din corporație unde am lucrat cincisprezece ani în cea mai frumoasă zonă, din punctul meu de vedere, și anume sustenabilitatea. A fost o experienţă foarte frumoasă pentru că am avut ocazia să fac foarte multe lucruri bune, să ajut, să schimb. Dar să ne întoarcem acolo de unde totul a început. Eram în 2008 și compania pentru care lucram a început să creeze un program de educaţie financiară, primul şi singurul, la vremea aceea, din România. Iar eu, printr-o conjunctură fericită, am ajuns să fac parte din echipa de proiect. A fost un pas deschizător de drumuri pentru mine și continui să spun, chiar și acum, după zece ani de când cochetez cu organizarea şi simplificarea, că totul pleacă de la bani și de la grija noastră pentru ei. Dacă nu ai o balanţă clară a veniturilor şi a cheltuielilor, e foarte greu să ieşi din “cursa şobolanului”, în care poţi ajunge la un moment dat, conştient sau din greşeală, e greu să îți stabilești un obiectiv și să îți faci un plan pentru viața ta. În acea perioadă, deşi pe plan material ar fi trebuit să stau bine, eu cheltuiam tot până la jumătatea lunii şi apoi mă împrumutam la şefa mea ca să-mi cumpăr lucruri, în special haine şi încălţăminte. Ca să-ţi dau un exemplu, erau momente când mergeam la Mini Prix şi plecam cu şapte perechi de cizme, ajungeam cu ele acasă şi le priveam ca pe niște trofee. În alte dăți cumpăram bluze sau alte chestii, ideea e că mereu cumpăram. Însă, odată cu educația financiară am început să conștientizez că banii mei sunt timpul și energia mea, și poate merită ”cheltuiți” altfel. Un adevăr dur care a contribuit la decizia mea de a renunța, în 2018, la job-ul în sustenabilitate pentru a da o șansă pasiunii mele pentru organizare și simplificare. Nu mă înțelege greșit…îmi plăcea tare mult domeniul în care lucram, încă îmi place, doar că parcă nu mai era suficient. Parcă mă îndepărtasem de om. Și așa a apărut proiectul Organizo.

Îţi prind bine acum lucrurile, când bănuiesc că nu mai ai aceleaşi obiceiuri de cumpărare.

Între timp am simplificat şi am organizat, deci nu le mai am. Le-am dăruit, le-am donat, le-am vândut, le-am reciclat… Momentul ”wow” pentru mine a fost să realizez că am nevoie de puțin, dar bun ca să fiu fericită. Acum merg rar în magazine, anul acesta mi-am cumpărat o pereche de blugi și o bluză de la charity shop-ul La Taica Lazăr. Între timp am renunțat la bluză, mi-era prea mare, așa că am vândut-o pe grupul Stuff for Sale & Donate – by Organizo, de pe Facebook. Așa ceva era de neconceput în trecut. Procesul meu de simplificare a început în 2010, singură, pe vremea când încă nu se ştia, nu se vorbea despre simplificare prea mult. Prin alte ţări, în mediul academic, începuseră să se facă studii pe subiectul acumulării și cum afectează acesta starea noastră de spirit, mai existau câţiva bloggeri, dar cam atât.

Deci proiectul tău de consultanţă s-a născut din experienţă personală.

Da, o experiență personală de simplificare și de organizare care a început cu conștientizarea faptului că eram în faliment. Cu pași mici, am început să îmi schimb modul de gândire. Eu cred că schimbarea se întâmplă în timp, nicidecum peste noapte. Cu ideea proiectului de consultanță am început să cochetez prin 2015, după ce am aflat de Marie Kondo. Mi-a plăcut foarte mult ce am descoperit în cartea ei, Magia Ordinii, filosofia care stă la baza metodei de simplificare și organizare KonMari și așa m-am decis că vreau să urmez programul de certificare. Atunci mi-am dat seama că îmi pot folosi experiența personală pentru a-i ajuta și pe alții să simplifice, să organizeze, să trăiască mai ușor. Nu am reuşit din prima să intru în programul de certificare, pentru că erau puţine locuri și mulți doritori. Însă, am continuat să le scriu e-mail-uri și să le povestesc despre intențiile și dorințele mele. Mi-a fost destul de greu să ajung la ei, trebuie să recunosc…însă s-a întâmplat anul trecut, de Crăciun.

Înţeleg că e o treabă foarte serioasă…

Da, oamenii ţin foarte mult la brand-ul lor și sunt conștienți de profunzimea procesului și de valoarea lui, astfel încât nu-şi permit să facă compromisuri. Nu te duci azi la curs, poimâine ieşi cu certificarea şi începi să mergi în casele oamenilor, în cel mai intim loc al lor, să începi un proces transformațional care durează luni de zile şi în timpul căruia treci prin absolut toate lucrurile pe care le deţin. E o experienţă de transformare şi este ceva foarte personal, de aceea trebuie să fii foarte bine pregătit. Sunt oameni care fac mici procese de simplificare pe cont propriu, cum spuneam că am făcut şi eu la început, mai renunți la ceva azi, mai donezi ceva mâine. E bine şi aşa, deoarece te obișnuiești cu ideea de schimbare, începi să îți creezi mindset-ul potrivit. Însă, ca să ajungi să trăiești și să crezi cu adevărat că fericirea nu stă în lucruri, e nevoie de conștientizare, de timp, de energie, de intenționalitate. Și de foarte, foarte multă răbdare.

Cât a durat şi în ce a constat procesul de certificare?

Exact de Crăciun, anul trecut, am primit confirmarea că sunt acceptată, apoi a trebuit să dovedesc că sunt pregătită să intru în programul de certificare, am trimis rapoarte, poze cu casa mea, le-am povestit despre motivaţia mea de a deveni consultant KonMari etc. În aprilie am fost la seminarul de certificare de la Londra, iar la întoarcere am început practica, care a constat în lucrul cu minimum doi oameni, dintre care cu unul a trebuit să trec prin întreg procesul de simplificare și organizare. Fiecare sesiune de lucru a fost documentată într-un raport, iar rapoartele au fost trimise spre evaluare către echipa KonMari. Etapa aceasta poate dura între 3 și 5 luni, în funcție de stadiul de acumulare în care se găsește omul cu care lucrezi și de mindset-ul acestuia. Nu poți sări peste ea și nici nu o poți grăbi. După evaluarea rapoartelor, primești feedback, în cazul meu o listă de 37 de întrebări la care a trebuit să răspund imediat. Am trimis și aceste răspunsuri, iar săptămâna trecută am primit ok-ul că pot merge mai departe, adică pot da examenul. După examen, urmează interviul final și gata. Deci, mai e puţin…

Când a luat naştere Organizo? Este afacerea căreia te dedici total?

(râde) 100%. Anul trecut în noiembrie am început. Eu nu îi zic afacere, prefer să-i zic pasiune. Termenul “afacere” mi se pare rece și departe de scopul meu, acela de a-i ajuta pe oameni să aibă o viață mai bună, prin simplificare și organizare.

Şi cum merge, nu neapărat din punct de vedere financiar, ci cum a fost şi este primit de clienţi? Le zicem clienţi?

(râde) Le zicem oameni, deşi sigur că sunt clienţi, dar eu vorbesc despre oamenii cu care colaborez, mai ales că este, cum spuneam mai devreme, un proces foarte intim. Acest domeniu al consultanței pentru simplificarea și organizarea spațiului este relativ nou în România, iar spre el vin doar oamenii care sunt pregătiți, care își doresc să facă o schimbare, cu adevărat. De cele mai multe ori, este nevoie să treci singur prin mai multe etape până să ajungi să conștientizezi că ai nevoie de ajutorul unui consultant. Însă, înainte de a începe orice proces, mă asigur că oamenii cu care urmează să colaborez sunt pregătiți pentru o astfel de experiență. Și fac această analiză pentru că ştiu cât de greu este şi ce situații dificile pot apărea pe parcurs. De obicei, oamenii cu care colaborez cunosc metoda KonMari și înțeleg în ce constă un proces de simplificare și de organizare a casei. Mulţi au încercat pe cont propriu şi, din diverse motive, au renunțat pe parcurs. Se întâmplă destul de des. Câteodată se întâmplă să aibă nevoie doar de cineva care să-i ghideze şi să îi susţină să ducă procesul până la capăt, cu succes.

Înţeleg că este foarte importantă componenta psihologică în genul acesta de consultanţă.

Sigur că da, este mare parte din ceea ce se învaţă în timpul programului de certificare, respectiv cum ”să-l ții pe om de mână”, cum să gestionezi procesul și diversele tipuri de situații și emoții care pot apărea. Două dintre valorile metodei KonMari sunt grija și respectul față de oamenii cu care colaborezi și față de casa lor.

Cum ai descrie acest proces de simplificare şi cât de necesar este el?

Este un proces care te pune față în față cu trecutul și viitorul, deopotrivă. Te ajută să înțelegi relația ta cu lucrurile și cu spațiul tău, ce determină consumul și acumularea, care sunt consecințele unui spațiu dezorganizat și ce poți face pentru a schimba scenariul astfel încât să-ți fie mai bine și mai ușor acasă. De multe ori este greu să ”vezi” singur imaginea de ansamblu și impactul ei asupra ta, mai ales când exersezi în fiecare zi acumularea. Un tricou azi, o geantă mâine, o pereche de pantofi poimâine. Terapie prin shopping, nu? Pleci de la birou, treci prin mall, zici că intri în magazine doar să te uiți și, cumva, ajungi cu un teanc de haine la cabină și, apoi, la casă. Azi o bluză, mâine o geantă, până când volumul devine de necontrolat. Studiile spun că folosim între 20% și 30% din lucrurile pe care le deținem și cu toate acestea ne este greu să renunțăm la ceva. În linii mari, există trei factori principali care ne împiedică să ne despărţim de lucruri: ataşamentul faţă de trecut, frica de viitor şi sentimentul de vinovăție. Însă, dintre toate, parcă atașamentul față de trecut este cel mai puternic și apare cel mai des, mai ales atunci când ai trecut prin perioade de lipsuri. Părinţii şi bunicii noştri le-au trăit din plin, noi poate mai puţin. Nu poţi să le spui oamenilor care au fost în astfel de scenarii să renunţe la lucruri cu ușurință, când ei au trăit ani la rând cu frica că nu vor găsi lucruri esențiale, de bază, cum ar fi mâncarea. În acele vremuri stăteai la coadă fără să știi neapărat ce urma să cumperi. Orice era mai bun sau mai bine decât nimic. Rezumând, este un proces necesar, dar oamenii sunt mai mult sau mai puțin pregătiți să îl parcurgă.

Până unde merge această simplificare? De exemplu, există oameni care colecţionează diverse obiecte, e necesar să renunţe la ele?

Nu este necesar să renunţi la nimic care îţi place cu adevărat. Unul dintre principiile metodei KonMari, pe baza căruia decidem ce păstrăm în viața ta, este bucuria. Celălalt este utilitatea. Dacă din tot ce ai în casă, colecţia ta de fulare te face cel mai fericit, de ce să renunți la ea? Cu siguranţă i se poate găsi un loc de cinste. Ce îți propun este să îți elibereazi spațiul pentru a-ți da șansa să te bucuri de lucrurile care contează cu adevărat, care îți plac cel mai mult, care îți fac inima să tresară. Uită-te cu atenție și fii sincer cu tine: toate obiectele din colecţie sunt cu adevărat valoroase pentru tine sau unele sunt păstrate pentru număr, pentru a da impresia că ai o colecție mare? Poate un prieten sau altcineva pasionat de fotbal ar apreciat fularele mult mai mult decât tine. Eu şi familia mea trăim destul de minimalist, dar asta nu înseamnă că stilul nostru de viață este cel mai bun sau trebuie să se potrivească și altora. E important să înțelegem că avem nevoi și ne bucură lucruri diferite. De aceea, recomandările mele sunt întotdeauna adaptate stilului de viață al omului care trăiește în casă. Deoarece el trebuie să se simtă bine Acasă. Casa noastră ar trebui să fie o sursă de energie pozitivă, locul în care ne relaxăm, ne bucurăm, ne jucăm, ne facem planuri și ne dăm speranțe. Ea ne primește cu brațele deschise, indiferent de cum ne-a fost ziua și ne ajută să ne regăsim echilibrul. Ori, o casă plină de lucruri care cad peste noi, care ne dă senzația de depozit, nu adăpostește o energie prea bună, nu-i așa? Cu ce stare de spirit ai pleca de acasă dacă, atunci când ai deschide ușile șifonierului, un malder de haine ar cădea peste tine? Ce îți propun este să-ți dai șansa de a trăi o viață mai ușoară și mai frumoasă, măcar Acasă.

comments icon 0 comments
253 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

George Russo


Bookmark?Remove?

Bogdan Vasile, avocat, Leaders For Justice: „Elevii sunt încântaţi de modul în care se lucrează, de faptul că nu li se serveşte o dictare seacă şi pur teoretică, ci au ocazia să-şi expună ideile într-o dezbatere”

-

Pentru cei ce încă nu ştiu, ne poţi spune câte ceva despre Leaders for Justice? Ce este şi ce îşi propune? Lideri Pentru Justitie este derulat de Programul Statul de Drept – Europa de Sud-Est al Fundatiei Konrad Adenauer din Germania şi se adresează tinerilor ... Mai mult »

Bookmark?Remove?

Alina Dumitraşcu, avocat şi fondator Smartastic Lab: „E mult mai greu, poate imposibil, să schimbi sau să educi adulţii, deci poate ar trebui invers, să încerc de jos în sus, de la copii”

-

Este constituţia un subiect imposibil de înţeles pentru copii? Alina Dumitraşcu, avocat şi mamă, s-a gândit că nu şi aşa a pornit la a scrie cartea pentru copii „Ce este constituţia?”, publicată la editura Curtea Veche, după care a continuat pe ace... Mai mult »