Timp de patru ani, jurnalistul Radu Ciorniciuc a documentat primul său film, „Acasă” („My Home”), care spune povestea familiei Enache, nevoită să-și părăsească, după 20 de ani, locuința din Delta Văcărești, în momentul în care spațiul a devenit arie naturală protejată. Documentarul, premiat până acum la Sundance Film Festival, la DOK.fest München, la Festivalul Internațional de Film Documentar de la Salonic și la Cracovia Film Festival, are premiera națională în cadrul TIFF 2020 (31 iulie – 9 august), urmând ca în august să ajungă la Festivalul de Film de la Sarajevo. Am stat de vorbă cu Radu Ciorniciuc despre cum a apărut „Acasă”, dar și despre ce fac astăzi protagoniștii.

Cum a apărut primul tău film, Acasă / My Home? Cum ai ales să spui într-un documentar povestea familiei Enache, forțată să-și abandoneze, după 20 de ani, locuința din Delta Văcărești, în momentul în care spațiul a devenit arie naturală protejată – Parcul Natural Văcărești?

Îmi doream de câțiva ani să fac film pentru că aveam nevoie de o schimbare. Munceam ca jurnalist de investigație TV și începusem să-mi doresc să spun mai mult cu filmele la care lucram. În punctul ăsta m-a prins documentarea la primul meu film, Acasă. Începusem cu gândul că vom face un reportaj despre cum se va transforma locul și, cu cât îi cunoșteam mai bine pe oamenii din familia Enache, cu atât mai mult îmi dădeam seama că ceea ce filmez se va transforma într-un film.

În spatele acestui film de debut sunt patru ani de documentare. Cum au arătat acești ani?

Au fost ani în care atât noi, cât și familia Enache am trecut prin niște transformări radicale. Am învățat mult unii de la alții și ne-am susținut pe tot parcursul acestor ani. Personal, am învățat despre valoarea timpului și a răbdării în procesul de documentare.

Cum a fost pentru tine, ca jurnalist, să abordezi documentarul? Care au fost principalele provocări, din acest punct de vedere?

Veneam deja dintr-o zonă creativă, chiar dacă în ultimii ani dinaintea filmului am făcut doar investigație TV. Dintotdeauna mi-a plăcut fotografia și am fost fascinat de felul în care poți crea emoție cu imaginea. Provocările, pentru mine, au fost mai degrabă în sensul contactului și navigării prin industria de film. De aceea a fost esențială colaborarea cu o producătoare cu experiență bogată în industria filmului, Monica Lăzurean-Gorgan. Cu ajutorul ei, am reușit să dezvoltăm filmul la ateliere prestigioase din lume și să câștigăm premii la sesiunile de pitching la care am participat.

Până acum, filmul a obținut Premiul Special al Juriului pentru Imagine în competiția World Cinema Documentary la Sundance Film Festival, Marele Premiu la DOK.fest München sau Premiul Special al Juriului Festivalului Internațional de Film Documentar de la Salonic. Ce înseamnă pentru voi, echipa, aceste recunoașteri? Aveți în plan și alte documentare?

E o bucurie enormă să văd că munca extraordinară a unei mâini de oameni dragi primește astfel de recunoaștere. Noi sperăm ca toată această vizibilitate să crească șansele ca filmul să ajungă la cât mai mulți oameni, să pornească discuții profunde în comunitățile în care va fi proiectat. În acest moment, Lina Vdovîi, co-scenarista filmului Acasă, și cu mine lucrăm deja de doi ani la următorul nostru film documentar, Tata.

Ați demarat, de asemenea, un proiect social care să le ofere membrilor familiei Enache acces la educație și sănătate. Ce presupune, practic, proiectul și cum se pot implica cei care doresc?

Proiectul nostru a devenit o platformă de mediere pentru serviciile urgente de care avea nevoie familia Enache atunci când s-a mutat în oraș. Ni s-au alăturat profesioniști din medicină, educație, servicii sociale și, împreună cu ei, am pus la punct și am implementat o strategie pentru tranziția socială a familiei. Proiectul social Acasă a fost coordonat de Mihaela Murgoci.

Acasă, cartea. Anul în care familia Enache s-a mutat în oraș a fost documentat și prin intermediul unei cărți, care include și fotografii făcute de copiii care au trăit în Delta Văcărești. Ne poți spune povestea din spatele acestor imagini, cum a fost să lucrați cu copiii, cum a fost pentru ei să facă fotografiile?

Munca la cartea Acasă a pornit dintr-o joacă. Cei mici erau fascinați de aparatele noastre de filmat și de făcut fotografii, iar noi le-am dăruit câteva camere pe film (analog) – camere pe care le foloseam și noi ca hobby. Ideea jocului a fost următoarea: când vezi ceva ce te impresionează, scoate aparatul din buzunar și găsește unghiul potrivit pentru a mă face și pe mine să simt ce simți tu în acel moment. Ne-am trezit cu câteva dintre cele mai sincere și mai puternice imagini. Ideea cărții a venit când ne-am dat seama că munca din proiectul social nu poate fi sustenabilă dacă nu găsim o modalitate prin care să o finanțăm. Cu ajutorul colegilor de la Decât o Revistă, am publicat această carte, iar veniturile de pe urma ei s-au îndreptat, în totalitate, către ajutorarea familiei Enache.

Ce face astăzi familia Enache, cum au reacționat aflând de succesul filmului, cum arată prezentul lor?

Familia Enache este mult mai liniștită acum. Copiii merg la școală și sunt îngrijiți de voluntarii de la Casa Bună, hub-ul pentru educație al lui Valeriu Nicolae. Doi dintre frați sunt angajați ca rangeri și ghizi în Parcul Natural Văcărești, locul lor de baștină, și sunt apreciați pentru cunoștințele pe care le au despre loc. Cu mari eforturi, chiar înainte să încheiem filmările, am reușit să cumpărăm familiei o casă și o bucată de teren la marginea Bucureștiului.

Filmul Acasă va putea fi văzut, în premieră națională, la TIFF 2020, între 31 iulie și 9 august, iar mai apoi în cadrul unor evenimente în aer liber (festivaluri de film și caravane), și, în plus, începutul lunii septembrie ar putea aduce câteva proiecții speciale în Delta Văcărești. Ce ne poți spune despre acestea din urmă, la ce să ne așteptăm?

Dacă se va concretiza, proiecția filmului în Delta Văcărești va fi pentru mine un vis împlinit. Încă de la începutul filmărilor, ne-am imaginat cât de frumos ar fi să organizăm proiecții pe digul care înconjoară Delta. Sper ca filmul să fie un prilej bun pentru ca oamenii să vină și să viziteze acest loc fabulos. Dincolo de proiecțiile speciale pe care ni le-am propus, e bine de știut că filmul va putea fi văzut în cursul acestui an și pe HBO GO.

Ca jurnalist, ai întâlnit nenumărate subiecte puternice, ce te-a impresionat însă cel mai mult în ceea ce privește cazul familiei Enache, astfel încât ai decis să dedici atâția ani pentru a documenta subiectul? La ce ți-ar plăcea să fie atent spectatorul atunci când va vedea Acasă?

Legătura lor armonioasă cu natura și relațiile speciale pe care aceștia le aveau între ei au fost două dintre aspectele care m-au fascinat la oamenii din familia Enache și motivele care m-au făcut să realizez că un reportaj nu va putea cuprinde toate aceste lucruri speciale pe care eu le vedeam atunci când filmam cu familia.

Cum a fost acest an pentru tine, până acum? Cum vezi ceea ce se întâmplă în România, în aceste zile, ce măsuri consideri că ar putea fi luate pentru a diminua efectele pandemiei, ce ar trebui să învățăm din ceea ce trăim azi?

Pentru mine, 2020 a fost un an greoi și ciudat. Însă mă gândesc la toți oamenii pe care îi cunosc și care au suferit mult de pe urma pandemiei și-mi aduc aminte că sunt norocos și că n-am niciun drept să mă plâng. Familia mea e sănătoasă, avem tot ce ne trebuie, ne avem unii pe alții, iar pentru mine e de ajuns. Nu știu care ar fi cele mai bune măsuri pentru diminuarea efectelor pandemiei. Mi-e foarte clar, însă, că dacă am avea puțin mai multă empatie și grijă față de aproapele nostru, dacă l-am proteja măcar prin purtarea unei simple măști, nu am mai avea acum spitalele pline de bolnavi.

„Noi sperăm ca toată această vizibilitate să crească șansele ca filmul să ajungă la cât mai mulți oameni, să pornească discuții profunde în comunitățile în care va fi proiectat.”
Radu Ciorniciuc, regizorul documentarului Acasă / My Home

Fotografii: Katy Jenkins, Alex Gâlmeanu