Despre time management, cu Mădălina Preda: „Suntem mai productivi când avem un program fix, când ne trezim devreme cu un scop precis”

- - 1 vizualizari

Regizor şi producător, cu o experienţă de peste 15 ani în televiziune, Mădălina Preda s-a specializat în ultimii doi ani în organizare și planificare. În rândurile care urmează, vorbește despre metoda Bullet Journal și despre cum poate fi adoptat un mod mai asumat şi mai responsabil de a trăi.

Cel mai important factor atunci când vine vorba despre productivitate și performanță este disciplina”, spune Mădălina Preda, un capitol la care noi, românii, nu excelăm prin tradiție. „Suntem balcanici – și asta cuprinde tot. Nu prea ne planificăm lucruri și nu avem obiceiul de a stabili obiective pe termen mediu și lung. Dar învățăm. În ultima vreme am observat că oamenii din România sunt tot mai interesați de fenomenul numit planificare și de organizare personală.” Iată care sunt avantajele!

ID. Cine este Mădălina Preda? Cum ți-ai descrie activitatea profesională de până acum?

Sunt un om căruia îi place mult ceea ce face, sunt părinte de trei, mă joc mult, citesc, scriu, cercetez, inventez… În general sunt foarte activă, nu stau o clipă și fiecare minut al meu este planificat, dar uneori îmi place să mă retrag complet din online, să închid plannerul și telefonul și să pierd noțiunea timpului.

Activitatea mea profesională a fost și este o mare bucurie: am avut șansa să lucrez de la început într-un domeniu care mă pasionează (media și TV), să fac ceea ce îmi doresc și să am parte de o creștere constantă în carieră. De doi ani de zile m-am specializat în organizare profesionistă și planificare, domenii noi în România, și acum mă concentrez pe latura asta a activității mele.

Din 10 septembrie, ții la Fundația Calea Victoriei un atelier de planning personal și time management axat pe metoda Bullet Journal. Ce este, de fapt, The Bullet Journal System și cum funcționează?

Bullet Journal este o metodă de planificare foarte interesantă, fiindcă normalizează, dacă vrei, metodele de planning, le coboară din sfera de business și performanță în sfera de zi cu zi, a omului normal. Noi suntem obișnuiți să asociem ideea de planificare cu mediul de afaceri. Vedem prin filme manageri cu agende încărcate și cu întâlniri programate la minut, oameni de succes care au obiective setate, funcționează pe deadline-uri și au ținte precise de atins.

Ce este interesant este faptul că organizarea personală și planificarea se pot aplica în orice mediu și în orice conjunctură și oricine poate să dobândească această abilitate: părinți, studenți, profesori, freelanceri, elevi de liceu, chiar și copii, artiști, vânzători, oricine, oricine poate (și trebuie) să își organizeze timpul mai eficient.

Bullet Journal funcționează analog, într-o agendă, așadar o să scriem ceva. Sistemul este logic și foarte ușor de înțeles: pornim de la planificarea anului, coborâm în luni, apoi în săptămâni, iar la final învățăm cum să ne organizăm și planificăm cele 24 de ore ale zilei.

Spre deosebire de state precum Danemarca sau Norvegia, în România se muncește mult, iar productivitatea nu este la cote înalte. Cum am putea explica acest lucru și ce ar fi de făcut pentru a îmbunătăți acest aspect, ce ar trebui să învățăm?

O să o spun direct, o să arunc în discuție cel mai important factor atunci când vine vorba despre productivitate și performanță: disciplina – cheia de boltă în ecuația productivității. Disciplina se cultivă și se antrenează, iar apoi se folosește din plin în viața de zi cu zi, ca să ne sporim productivitatea.

Acum, că am rostit cuvântul-tabu, să trecem mai departe în analiza factorilor care influențează negativ nivelul nostru de productivitate. Eu pun pe primul plan distragerile. Telefonul, social media, colegii, notificările, alertele, filmulețele, ecranele de orice tip, fast-media, tabletele… Ne-am obișnuit să reacționăm la orice beep, să verificăm și să răspundem imediat oricărui mesaj, să ne lăsăm purtați în conversații fără sens și asta deja ne afectează deranjant de mult capacitatea de concentrare. Limitarea distragerilor ar fi, așadar, o soluție.

Apoi urmează prioritățile. Majoritatea dintre noi intrăm în zi și facem lucruri la întâmplare, într-o ordine oarecare, iar înclinația naturală este aceea de a evita sarcinile dificile și de a le favoriza pe cele ușoare. Începem ziua cu ce e simplu (și de multe ori neimportant), ne consumăm energia acolo și lăsăm pentru altă dată sarcinile grele, cele care atârnă la capitolul „productivitate”. Facem multe și mărunte, însă nu înaintăm. Asta ar fi o altă cauză din care muncim mult, dar fără spor. Sfatul meu este să implementăm un sistem de setare și urmărire a priorităților și să ne investim cele mai bune ore în executarea sarcinilor celor mai importante.

Suntem mai productivi când avem un program fix, când ne trezim devreme cu un scop precis. Mă trezesc la 5.00 dimineața și învăț ceva nou, lucrez la un proiect, scriu la cartea mea… Și ăsta e un aspect de luat în seamă de cei interesați de îmbunătățirea performanței personale. Un studiu care vine de la Hravrad arată că cei care se trezesc devreme constant sunt cu mult mai productivi, au rezultate mai bune decât cei care se trezesc târziu.

Un ultim motiv pentru productivitate scăzută este… lipsa pauzelor, a timpilor de refacere, lipsa destinderii. Muncim mult, mult, tragem, împingem și neglijăm ceea ce e mai important: pe noi înșine. Și asta începe să se vadă foarte repede și devenim din ce în ce mai lipsiți de energie. Și de eficiență. Așadar recomandarea mea este să ne planificăm timpii de refacere, de la programul de somn și pauzele de peste zi, până la vacanțele de peste an.

Ești regizor și producător cu o bogată experiență în televiziune, ai susţinut training-uri pentru diferite formate TV, instruind şi formând echipe, atât în ţară, cât şi în străinătate. Ce îți place în România, ce te determină să rămâi aici și, bineînțeles, ce îți place mai puțin?

Lucrez cu plăcere în străinătate, dar nici nu mi-am pus problema să plec de aici, așadar nu pot vorbi despre ceva anume care să mă determine să rămân aici. Aici îmi este locul și sunt fericită unde sunt. În ceea ce privește munca mea, o pot face de oriunde (indiferent că este în țară sau în străinătate). Mă simt foarte bine când muncesc și cred ca de aceea obțin rezultate cu ceea ce fac.

Ai absolvit regie de teatru la UNATC, dar și marketing internațional la ASE, o combinație mai puțin întâlnită în privința studiilor. Care ar fi principalele avantaje pentru un absolvent al unor facultăți din domenii diferite, cum a funcționat în cazul tău?

Am făcut facultățile în paralel, la stat, la zi, ceea ce însemna că fugeam de la un examen la altul, de la un curs la altul, de la un seminar la o repetiție și am făcut asta timp de 4 ani. Cel mai important lucru pe care l-am învățat a fost faptul că pot. Mi-am atins toate limitele și le-am depășit, apoi au venit alte limitări și le-am depășit și pe acelea. Privind înapoi acum, ăsta a fost cel mai mare câștig, felul în care eu m-am organizat și cum am performat în anii facultății în două domenii atât de diferite. După ce faci asta, înțelegi că orice e posibil.

Dar ca să răspund mai clar la întrebare, este evident că o serie de cunoștințe economice și de marketing, combinate cu informațiile despre artă, mi-au dat posibilitatea să văd oportunități noi de dezvoltare, care m-au ajutat în munca de zi cu zi și mai ales mi-au oferit privilegiul de a fi originală și inedită în abordare.

De 2 ani mi-am asumat simplificarea şi minimalismul ca mod de viaţă şi am găsit un echilibru valoros între a avea şi a fi.” Cum se ajunge aici, ce le-ai spune acelora care își doresc același lucru?

Am învățat un lucru în acești doi ani: noi ca oameni avem nevoie de foarte puțin. Ne obișnuim repede cu surplusul pe care, fără să ne dam seama, îl considerăm necesar. Este nevoie de un pic de efort pentru a realiza că tot ceea ce e cu adevărat necesar este la îndemână și că, de fapt, lucrurile după care tânjim nu sunt lucruri, nu sunt obiecte, nu țin de domeniul materialului. Celor ce vor să încerce un asemenea stil de viață le promit că merită. E greu la început, după care se relevă o lume simplă și plină de bucurie.

Cum consideri că ne raportăm în România, în general, la tot ce ține de planificare? Suntem organizați sau, mai degrabă, haotici? Sunt diferențe, din acest punct de vedere, între generații? Care ai spune că sunt „lecturile esențiale” pentru cei care vor să învețe să fie mai eficienți?

Suntem balcanici – și asta cuprinde tot. Nu prea ne planificăm lucruri și nu avem obiceiul de a stabili obiective pe termen mediu și lung. Dar învățăm. În ultima vreme am observat că oamenii din România sunt tot mai interesați de fenomenul numit planificare și de organizare personală. Nimeni nu se naște nici organizat, nici dezorganizat. Dezorganizarea se deprinde, mai ales în primii ani de viață, în timp ce organizarea se învață, ca orice altceva pe lumea asta.

Da, absolut, sunt diferențe mari între generații. Gândiți-vă că în urmă cu 15 ani un curs despre planificare era o raritate. Oamenii sunt tot mai interesați de cum să-și planifice viața și timpul. Și diferența asta de percepție și interes dintre generații este întâlnită oriunde în lume – nu doar în România.

La capitolul lecturi sunt nenumărate resurse online și oricine poate găsi informații despre time management sau planificare. Vorbind însă despre un curs de Bullet Journaling, voi recomanda cartea lui Ryder Carroll: „Metoda Bullet Journal”, în care este explicat pe larg sistemul acesta de planificare.

„Organizarea personală și planificarea se pot aplica în orice mediu și în orice conjunctură și oricine poate să dobândească această abilitate: părinți, studenți, profesori, freelanceri, elevi de liceu, chiar și copii, artiști, vânzători, oricine…”

comments icon 0 comments
1 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Alina Vîlcan


Bookmark?Remove?

Despre Zilele Nordului, cu Ștefan Teișanu: „Nordul e un loc care crește prin el însuși și toate comunitățile au șansa și responsabilitatea de a face la fel”

-

Ștefan Teișanu este manager al Centrului Cultural Clujean și fondator al Asociației Nord și al Festivalui Zilele Nordului, ajuns în acest an la a șaptea ediție, care are loc între 28 și 30 august în cel mai nordic oraș al României, Darabani, și în alte spații ... Mai mult »