La o vârstă la care majoritatea tinerilor nu ştiu în ce direcţie să o ia, Radu Berteanu (19 ani), absolvent al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov, este convins că drumul său înseamnă informatică, dar şi multă muncă. De mic a fost competitiv, o latură a personalităţii sale pe care i-a dezvoltat-o sportul de performanţă.

Până în clasa a X-a, credea că o să facă baschet, motiv pentru care şi-a ales viaţa mai lejeră de la profilul uman al liceului, însă la 16 ani a suferit un accident care i-a pus capăt visurilor sale la performanţă în sport. Radu Berteanu însă n-a cedat. Nu s-a dat bătut şi a zis „bine, pe aici nu o mai pot lua, voi încerca un alt drum” şi a ales ce era mai greu, să-şi schimbe profilul de la uman la real, să muncească şi într-un final să fie admis la o facultate de top din străinătate. Talent are, mai ales la matematică, iar cu ocazia schimbării survenite în viaţa sa, a descoperit şi frumuseţea informaticii, specializare pe care o va urma din toamnă la Universitatea Oxford din Marea Britanie, unde tocmai a fost admis.

De ce Oxford și nu Cambridge?

Cursul de la Cambridge conţine şi materii care nu sunt legate strict de informatică, iar eu am vrut ceva mai specializat. În plus, în anii trecuţi doi colegi de la liceul meu au intrat la acelaşi curs la Oxford şi dupa ce am discutat cu ei despre viaţa de acolo, am ramas plăcut impresionat de ceea ce îmi spuneau.

Să înțeleg că ai o pasiune pentru informatică? Ai avut și pentru matematică sau o altă materie de real, fiindcă, de obicei, am văzut că elevii cu talent pentru informatică au talent și la mate și aleg să facă performanţă la una din cele două. 

Matematica mi-a placut în şcoală, a fost materia la care m-am descurcat cel mai bine. În schimb, de informatica am „dat” în clasa a X-a, când învăţam pentru transferul de la profilul uman, unde am studiat în clasele a IX-a şi a X-a. Atunci am văzut cât de interesantă este informatica şi mi-a plăcut mai ales faptul că se bazează pe matematică.

De ce ţi-ai schimbat profilul de la uman la real, mate-info? 

Făceam sport de performanţă şi vroiam să am o viaţă mai uşoară, să nu fiu nevoit să învăţ foarte multă matematică, pe scurt, să am mai mult timp pentru sport. În clasa a X-a m-am accidentat şi mi-am dat seama că trebuie să mă concentrez pe şcoală. Am pus mâna şi am învăţat, iar peste jumatate de an am dat examenele de diferenţă în urma carora am intrat la profil mate-info. S-a dovedit a fi una dintre cele mai bune decizii ale mele. Cu toate astea, nu regret absolut nimic şi dacă ar trebui sa o iau de la capăt, aş urma exact acelaşi drum. M-am simţit foarte bine la uman.

Ce sport făceai?

Făceam baschet, eram membru al unei echipe clasate în primele trei din ţară.

Mai practici?

Din păcate nu, nu mai îmi permite timpul să am antrenamente zilnice

Şi ce s-a întâmplat după ce ai descoperit informatica? Ai muncit mult, ai participat la competiții? Cum a fost viața la profilul real?

Mi-a placut modul de gândire pe care îl necesită informatica, asta cred că a fost unul din principalele motive pentru care am ales această specializare. De muncit, eu cred că am muncit. După jumătate de an la profilul mate-info, participam la faza naţională a olimpiadei de matematică. Dupa încă o jumătate de an, conduceam o echipă de oameni foarte inteligenţi la un concurs internaţional de matematică. A fost plăcut, însă eu sunt foarte competitiv din fire şi rezultatele nu făceau decât să mă motiveze şi mai mult. La noul profil am dat peste oameni foarte bine pregătiţi, a fost exact ce am avut nevoie. M-au ajutat să menţin un ritm alert, pentru că îmi ofereau concurenţă.

Şi când ai luat decizia să pleci la studii în străinătate?

Mi-am propus asta în clasa a XI-a, când am vazut că treaba merge bine cu matematica şi informatica, că mă descurc cât de cât. Am zis de ce nu? Am luat în considerare oportunităţile pe care cred că le voi avea prin prisma faptului că voi studia în străinătate. Acesta a fost principalul criteriu.

Ai analizat și alte universități atunci când ţi-ai depus aplicaţia? Care universitate a fost a doua opțiune când ai aplicat prin UCAS?

Am aplicat la cinci universităţi din Marea Britanie, inclusiv la Imperial College, care este foarte bine clasată pe informatică. M-au chemat la interviu, dar nu m-am mai dus fiindcă aveam deja oferta celor de la Oxford. Universitatea Oxford a fost pentru mine foarte atractivă şi prin traditia ei, prin mentalitatea pe care ani de excelenţă academică o imprima unei astfel de instituţii.

Cum a fost interviul la Oxford? Ţi-au pus întrebări capcană?

A fost foarte interesant, întrebările erau gândite în aşa fel încât să le permită profesorilor care îmi luau interviul să vadă cum reacţionez, cum gândesc în momentul în care îmi este pusă în faţă o problemă nouă, cum nu găseşti în niciun manual de liceu. Nu aş putea spune că am ieşit foarte încântat de prestaţia mea, dar nici nu am simţit că m-am făcut de râs. A fost OK. În total, am stat cinci zile la ei în luna decembrie şi am avut trei interviuri: două la colegiul care mai apoi m-a acceptat şi unul la un al doilea colegiu. Ei vor sa stea cât mai mult cu tine, să te cunoască bine. 

Ce impresie ți-a lăsat Oxford atunci?

O impresie extraordinară. Cred că este un loc unde poţi să ajungi cât vrei tu de sus, totul este sa înveţi. Atmosfera este cea care te face să îţi dai seama că eşti într-un loc deosebit. Am simţit un respect constant de la toţi oamenii cu care am vorbit, cred că asta este mentalitatea lor.

Şi cum ai reacționat când ai primit scrisoarea de accept de la ei?

M-am bucurat foarte mult, a fost o încununare a muncii mele. M-am liniştit însă repede, fiindca nu este suficient doar să intri, trebuie să ai şi o prestaţie bună pe parcursul facultăţii, deci mai multă muncă.

Ce condiţii ţi-au pus?

Mi-au impus media 8 la Bac şi 9 la proba de matematică. Am luat 9,91 la Bac.

„Lucrul spre care privesc cu mare interes este nivelul ridicat al colegilor, vreau să simt că am mult de muncă pentru a-i depăşi” 

Ce așteptări ai de la Oxford? Ce așteptări ai de la tine acolo?

Mă aştept să găsesc un mediu unde să mă pot dezvolta atât în domeniul academic, dar şi ca persoană. Vreau să am experienţe noi, să cunosc lume nouă, să vad cum gândesc ei. Sunt o fire dinamică şi sunt exigent cu mine, vreau să am un purcurs cât mai bun, sunt sigur că voi da 100 %. Lucrul spre care privesc cu cel mai mare interes este nivelul ridicat al colegilor mei, vreau să simt că am mult de muncă pentru a-i depăşi.

Te-ai gândit ce vei face după facultate, unde vrei să ajungi?

Încă nu ştiu exact ce vreau să fac după facultate. Mai exact, îmi impun să nu mă decid de acum pe o singură ramură, să nu îmi îngrădesc „viziunea”. Tot ce vreau este să profit de toate oportunităţile care îmi vor ieşi în cale şi mai departe, sunt încrezător.

Vrei să te întorci în țară?

Vreau să ajung în poziţia de a schimba în mai bine viaţa a milioane de oameni. Cred că tehnologia este una din cele mai bune căi pentru face asta. Dacă oportunităţile mă vor duce înapoi în România, mă întorc cu cea mai mare placere.

Ai un model în viaţă?

Nu am un model, nu am avut niciodată. Îmi place să fiu eu însumi, să ştiu că fiecare decizie a mea e luată fără nici o influenţă exterioară de genul celor care apar când ai un „model”. Cea mai mare satisfacţie a mea este să reuşesc să fac ceva, fiind eu însumi, să ştiu că nu am urmat pe nimeni, că nu am luat un model gata făcut şi l-am aplicat. Un model de gândire, de comportament, la asta mă refer.

Ai o gândire foarte independentă și hotărâtă la o vârstă la care majoritatea bâjbâie prin întuneric, se trage din educația primită în familie sau e ceva cu care te-ai născut? E ceva educat din sportul de performanță?

Cu siguranţă sportul mi-a accentuat latura aceasta competitivă. Anumite valori pe care sportul de performanţă te face să le admiri, s-au păstrat în mine şi mă deosebesc de ceilalţi. Cred că este deosebit de important în educaţia oricărui adolescent să facă un sport, te învaţă multe.

Citat: “Vreau să ajung în poziţia de a schimba în mai bine viaţa a milioane de oameni”, Radu Berteanu, tanar student roman la Oxford.