Anim’est este unul dintre cele mai importante festivaluri de film de animație din Europa, nu doar prin selecția de filme de animație de calitate, ci și prin prezența la festival a unor invitați speciali. De-a lungul anilor, printre invitații s-au numărat: Michael „Mike” L. Reiss (creatorul celebrei serii The Simpsons), Bill Plympton (unul din cei mai importanți regizori de animație din SUA), nominalizați sau premiați cu Oscar (Joan C. Gratz, John Dilworth); sau nume mari europene – Michel Ocelot,  Jacques-Rémy Girerd, Phil Mulloy. Pentru o scurtă radiografie a animației românești, dar și a festivalului, care a început la București și s-a extins în ultimii ani la Chișinău și Brașov, am stat de vorbă cu Laurențiu Brătan, unul dintre organizatori.

Viitorul României: La cea de-a noua ediţie a festivalului, care s-a desfășurat în luna octombrie, ați invitat la Bucureşti celebrul Royal College of Art, din Londra, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior de arte şi design din lume. Ce a însemnat această întâlnire pentru publicul bucureștean și, mai ales, pentru animatorii români?

Laurențiu Brătan: Am prezentat două programe retrospective ale școlii londoneze, cu scurtmetraje ce ilustrează istoria acestei instituții. De la începuturile secției de animație (la mijlocul anilor ’80) și până în zilele noastre, aceste filmulețe dau o perspectivă de ansamblu a ceea ce înseamnă Royal College of Art, evoluția și tendințele sale din trecut și din prezent. Programele au fost realizate și prezentate de profesori ai școlii, astfel că publicul bucureștean a avut ocazia să descopere două programe coerente și relevante pentru ceea ce înseamnă Royal College of Art în lumea animației contemporane. Evident, pentru animatorii români a fost o experiență utilă, căci e foarte important pentru ei să se pună într-un context, să-și evalueze creațiile în raport cu ceea ce se face pe plan european și mondial în domeniu. Din partea școlii a venit la festival Joe King, care a ținut un workshop inspirat de tema festivalului – Re:Animating Bucharest, îmbinând tehnici variate (desen, fotografie, sunetele orașului) și dându-le participanților ocazia să descompună informații temporale și structurale despre oraș și apoi să le reconstruiască în cheie proprie.

V.R.: Asociația Estenest organizează în luna iunie standul românesc din cadrul Festivalului Internaţional de Film de Animație de la Annecy, Franța. România a fost prezentă cu cele mai bune filme de animație autohtone care au rulat la festivalul Anim’est în ultimii ani. Cât de importantă este participarea României la acest festival?

L.B.: Filmul românesc live action (cu actori) e de mulți ani în lumina reflectoarelor la marile festivaluri internaționale, adunând premii după premii. Animația românească încă nu a ajuns la nivelul acela, deci e foarte important să depunem eforturi de a o dezvolta. În acest context, noi credem că e foarte important ca cele mai bune din aceste filme să fie promovate pe plan internațional, iar Market-ul de la Annecy e un cadru foarte bun pentru aceasta. Mai mult decât atât, oferim două „burse” unor animatori români – selectați, unul de la Animation Worksheep, celălalt câștigătorul Competiției românești din cadrul Festivalului Anim’est, burse care constau în deplasarea la Festivalul de la Annecy. Acolo ei au ocazia de a cunoaște și interacționa cu animatori străini, cu profesioniști din domeniu și de a vedea cele mai bune filme de animație ale momentului. La Annecy e festivalul cel mai prestigios din domeniu, iar pentru ei e o experiență profesională extraordinară de a merge la acel festival.

V.R.:Organizați festivalul Anim’est de nouă ani, iar la anul veți sărbători a zecea ediție. Cum ți se pare că a evoluat animația românească în tot acest timp?

L.B.: Din 2006, când am organizat pentru prima dată o Competiție românească în cadrul Anim’est (era la ediția a doua a festivalului) și până în prezent, numărul și calitatea scurtmetrajelor românești care se înscriu la selecție au crescut foarte mult, așadar cred că eforturile noastre dau rezultate. Au început să apară și filme de lungmetraj de animație (Crulic în 2011, iar pentru anul viitor Anca Damian anunță încă unul, pe care-l va termina în curând). În ansamblu, animația românească e pe un trend pozitiv, de creștere, dar sunt încă multe, foarte multe, de făcut. CNC a avut inițiativa lăudabilă, acum vreo 3-4 ani, dacă nu mă-nșel, de a separa animația de celelalte genuri, la concursurile de scenarii pe care le organizează. Rămâne și ca filmele ce obțin finanțare chiar să se realizeze, căci deocamdată unele din proiectele selectate de comisiile CNC se pierd pe parcurs, nu se finalizează, din diverse motive (lipsă de cofinanțare, blocaje administrative, neseriozitatea producătorilor etc.)

V.R.: E încă mult prea devreme să vorbim despre ediția aniversară cu numărul 10, însă știu că pregătiți un nou stagiu de pregătire pentru animatorii români. Ce veți face anul acesta?

L.B.: Unul din proiectele noastre cele mai importante este Animation Worksheep – un workshop extins de animație, de trei săptămâni, ce are loc în fiecare primăvară în județul Brașov (zona Bran-Râșnov). În 2015, ediția a V-a a workshopului va avea loc în martie. Se adreseaza tinerilor de 18-25 de ani, români și moldoveni, cu minime cunoștințe în domeniu (selecția se face pe baza unui dosar / portofoliu). Un alt proiect pe care-l pregătim pentru prima jumătate a anului 2015 e o ediție specială a Festivalului Anim’est la Brașov (a doua), undeva spre sfârșitul lui iunie. Proiectele noastre sunt gândite ca un ansamblu, ele completându-se unele pe altele. Animation Worksheep vine să aducă un plus important demersului de sprijinire și dezvoltare a animației românești, pe care l-am demarat în 2006, odată cu organizarea primei Competiții românești din cadrul Festivalului Anim’est. La fel și standul românesc de la Festivalul de la Annecy. De asemenea, organizăm de patru ani ediții ale festivalului la Chișinău, căci noi credem că e de datoria noastră, a ONG-urilor și instituțiilor din România, de a dezvolta spațiul cultural din Republiva Moldova, de a-l aduce către Europa, de a-l moderniza. Tocmai de aceea Animation Worksheep se adresează în egală măsură românilor și moldovenilor. Iar succesele sunt remarcabile în ambele părți: dacă dintre români, peste 50% dintre participanții la acest workshop și-au găsit deja un loc de muncă la studiouri de animație din București, dintre moldoveni câțiva au obținut burse la facultăți prestigioase din Europa (Franța, Danemarca). Credem, deci că demersul nostru, în ansamblul lui, e unul coerent și care dă rezultate. Iar el va continua pe termen mediu și lung, unul din obiectivele noastre majore fiind să punem bazele unei școli românești de animație.

V.R. Revenind la festival, ați ales ca simbol o oaie. De ce?

L.B. Logo-ul a fost creat la prima ediție a festivalului și este o Mioriță autohtonă cu urechi de Mickey Mouse. El a avut un impact atât de mare, încât l-am păstrat ca bază a vizualului, declinându-l și adaptându-l de la o ediție la alta. Din punct de vedere vizual, Anim’est se confundă cu acest logo.

CITAT: „Animația românească e pe un trend pozitiv, de creștere, dar sunt încă multe, foarte multe, de făcut.”, Laurențiu Brătan, organizator Anim’est.