Profesorul britanic care predă limba româna la Cambridge

- - 43- 849 vizualizari

Profesorul Adam Ledgeway a introdus la Universitatea Cambridge primul curs de limba română pe care îl predă de vreo șase ani încoace. Împreună cu profesorul Martin Maiden de la Oxford, care a deschis chiar o catedră de limba română la universitatea la care predă, cei doi lingvişti au adus limba română în mediul academic britanic. Majoritatea studenţilor care optează pentru română sunt chiar britanici, pasionaţi de lingvistică şi cu precădere de limbi romanice. Pentru contribuţia pe care a adus-o popularizării limbii române şi pentru munca sa ca lingvist şi formator de tineri, Universitatea din Bucureşti l-a făcut pe Adam Ledgeway Doctor Honoris Causa în urmă cu doi ani. Anual, el este invitat de Facultatea de Litere, Departamentul de Lingvistică, pentru a susține cursuri despre limba română și alte limbi romanice. Am participat la una din aceste conferințe de lingvistică și am stat de vorbă cu Ledgeway, care ne-a povestit despre cum a ajuns să studieze limba română și ce o diferențiază de celelalte limbi romanice.

 

Un text de Ioana Nicolescu

 

Ledgeway vorbeşte româna cu accent italienesc, lucru la care nu te aştepţi când asculţi un britanic vorbind limba noastră, dar asta se datorează faptului că soţia lui este italiancă şi, bineînţeles, acasă vobeşte mult italieneşte. Despre limba română spune că este considerată chiar exotică de către specialişti, fiindcă a dobândit în timp şi influenţe care nu se regăsesc în celelalte limbi romanice, dar în acelaşi timp a păstrat din latină o gramatică mai clară, mai fidelă.

Primul contact cu limba română

Am început să studiez limba română la 15 ani. Eram elev, în Anglia, şi deja ştiam vreo patru-cinci limbi străine. Am găsit atunci la bibliotecă singura carte de limba română care exista în Marea Britanie pe vremea aceea. Aşa am început să studiez limba română. Trebuie să spun că nu am făcut mari progrese la început”, a povestit Ledgeway. Pe lângă limba sa nativă, profesorul britanic vorbește în total șapte limbi – italiană, franceză, spaniolă, portugheză, germană, galeză şi latină. De asemenea, Ledgeway a mai studiat catalana şi mai multe dialecte din sudul Italiei, cum ar fi napolitana şi calabriana.

Fiind specialist în limbi romanice, limba română nu i se pare grea și spune că se aseamănă foarte mult cu dialectele din sudul Italiei.

A venit prima dată în România în 2012, invitat la un colocviu național organizat de Departamentul de Lingvistică al Facultății de Litere. Atunci a auzit pentru prima dată limba română vorbită de nativi. „Pentru mine a sunat foarte diferit de ceea ce mă aşteptăm. Vorbitorii nativi de limba română au vocea mai înaltă”, a observat Ledgeway. O comparație ar putea fi modul în care engleza americană este vorbită cu o tonalitate mai înaltă decât engleza britanică. Ledgeway spune că în ceea ce privește tonalitatea, ne asemănăm cu italienii din sud. Alte impresii legate de România sunt pozitive, spune el, în special în ceea ce privește mediul academic și respectul pe care îl au profesorii universitari.

„Oamenii acordă importanţă studiilor universitare, studiilor ştiinţifice, aici puneţi accent pe lucrurile acestea. În străinătate, lumea consideră că nu mai are nevoie de studii şi de diplome universitare, de lucrări ştiinţifice. Lucrul acesta se resimte în special în domeniile umaniste, care nu mai sunt luate în serios. În România este altfel, eu aşa simt. Cercetarea ştiinţifică în domeniile umaniste este mai apreciată”, a comentat Ledgeway.

În ceea ce privește activitatea sa științifică, Ledgeway a explicat ce înseamnă munca de lingvist. Deși el personal vorbește destul de multe limbi străine, profesorul britanic spune că nu trebuie să vorbești fluent o limbă pentru a putea să o studiezi gramatical. Formulele lingvistice sunt un fel de matematică a vorbirii și pot fi folosite în analiza unei întregi categorii de limbi, cum este cea romanică.

„În esență, la Cambridge avem o Facultate de Limbi Medievale și Lingvistică unde predăm și studiem 15 limbi, însă, în ceea ce privește lingvistica, nu este obligatoriu să vorbești fluent limba pe care o studiezi, ci să ai noțiuni gramaticale despre construcțiile lingvistice ale acesteia. De asemenea, prin intermediul granturilor de cercetare, aducem experți din diferite țări care au o pregătire anume în domeniul lor de studiu lingvistic”, a explicat Ledgeway. Un astfel de caz a fost cel al lingviștilor Alexandru Nicolae și Adina Dragomirescu de la Institutul de Lingvistică al Academiei Română, despre care am și scris .

Cei doi români au susținut cursuri de română la Cambridge la invitația unui alt profesor de limbi romanice de acolo, Ian Roberts, iar anul trecut au făcut cercetare lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT), fiind bursieri Fulbright. Cei doi lingviști români lucrează des cu Ledgeway și într-un fel, putem spune că sunt liantul dintre cercetători și profesori de lingvistică romanică de renume internațional și mediul academic românesc.

La Cambridge, britanicii studiază româna

Însă cine sunt studenții care studiază limba română la Cambridge? Majoritatea sunt studenți britanici care studiază limbi romanice în general și trec prin toate limbile care au la bază latina, printre care și româna. „Româna este o limbă foarte importantă în studiul limbilor romanice. Mulţi studenţi nu cunosc deloc limba română. Aşa că am hotărât să încerc să predau limba română pentru ca studenţii mei să aibă cunoştinţe de bază. Le place foarte mult pentru că li se pare o limbă exotică. De altfel, să ştiţi că româna este exotică printre alte limbi romanice, nu e ca spaniola sau ca franceza, prezintă multe aspecte gramaticale la care nu te aştepţi. Spre exemplu, are un sistem cazual și are articol hotărât care se adaugă la sfârşitul cuvintelor. Toate limbile romanice păstrează trăsături conservatoare, dar din punct de vedere gramatical, româna păstrează unele elemente care nu se regăsesc la celelalte limbi, precum acest sistem cazual. Franceza veche şi occitana veche aveau aşa ceva, dar între timp, lucrurile au evoluat altfel pentru aceste limbi”, a explicat profesorul britanic.

Ledgeway mai spune că româna are un sistem fonologic puţin diferit de alte limbi romanice și se simte influenţa slavă, iar la nivel lexical sunt foarte multe cuvinte împrumutate din limba franceză și mai nou, din limba engleză. „Nu mi se pare o problemă, limbile au împrumutat mereu construcţii din alte limbi, este un proces foarte natural. Ştiu că sunt mulţi revoltaţi, dar nu este ceva rău, este chiar un aspect pozitiv. Nu îmi dau seama cum va evolua limba română peste câţiva ani, dar se va îmbogăţi lexical, asta e clar”, a spus Ledgeway.

Protestele din iarnă l-au impresionat

Profesorul britanic se întoarce în fiecare an aici, chiar în această toamnă urmează să revină pentru o serie de conferințe și cu ocazia aceasta, va fi lansată versiunea în limba română a unei cărți de lingvistică romanică scrisă Adam Ledgeway. Lucrarea este printre primele cărți care au readus în prim plan limba română în lucrările de lingvistică romanică la un nivel de interes de care nu s-a bucurat aproape niciodată până acum.

„Româna este  o pasiune de-a mea și din punct de vedere lingvistic este una din cele mai interesante limbi romanice și este o limbă greu de învățat pentru cine nu este obișnuit cu limbile de proveniență latină. Personal, mie îmi place foarte mult și de asta mă tot întorc aici în România, unde lucrez alături de colegi care au cunoștințe vaste de lingvistică și limbi romanice”, a spus Ledgeway.

Profesorul nu este interesat doar de limba română, a urmărit și evenimentele politice și sociale din ultima vreme și protestele din iarnă l-au impresionat.

„Am urmărit și ce s-a întâmplat aici în ultima vreme. Este dificil de imaginat proteste de asemenea magnitudine în Marea Britanie, am avut și noi desigur, legat de Brexit în ultimul an, dar mi se pare că deși protestăm, nu prea reușim să schimbăm ceva. Dar, în cazul României, am observat că atunci când oamenii protestează, reușesc să schimbe opinii politice. Nu știu dacă e posibil așa ceva la noi, milioane de oameni au votat împotriva Brexitului și guvernul nu ia seama de noi, din păcate”, a spus cu părere de rău Ledgeway.

În ceea ce privește efectele Brexitului asupra mediului academic britanic, unde studiază mii de tineri români, Ledgeway este rezervat.

„Nu știu ce se va întâmpla mai departe, nimeni nu pare să aibă vreun plan concret. Una dintre problemele legate de mediul universitar este programul Erasmus prin care studenții noștri se duc la universități din Europa. În cazul studenților de la limbi străine este chiar obligatoriu să petreacă un an într-o altă țară pentru a aprofunda studiul limbii vorbite acolo și cultura lor. Nu știm ce se va întâmpla. În plus, numărul studenților europeni care au depus dosare pentru admiterea la universități britanice a scăzut fiindcă nu pare să fie nimic stabil. O altă teamă de-a noastră este soarta personalului care nu are cetățenie britanică fiindcă în mediul academic sunt profesori și cercetători din toată lumea, așa funcționează mediul acesta dintotdeauna, cercetarea nu ține cont de granițe și de asta am putut atrage cei mai buni studenți până acum”, a spus cu îngrijorare Adam Ledgeway.

CITAT: “Nu este obligatoriu să vorbești fluent limba pe care o studiezi, ci să ai noțiuni gramaticale despre construcțiile lingvistice ale acesteia.” Adam Ledgeway, profesor Cambridge

43 recommended
comments icon 0 comments
849 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Adi Dobre