Tinerii care salvează istoria Bucureștiului. Au gândit un plan pe care îl pun în aplicare cu propriile resurse. Cine sunt cei trei români din spatele proiectului

Edmond, Alberto și Raluca sunt trei tineri inteligenți, entuziaști și foarte ambițioși. Au realizat un proiect care își propune să radiografieze zonele istorice din Capitală. Cei trei și-au propus să inevntarieze toate zonele istorice ale Bucureștiului, toate clădirile de patrimoniu și să le strângă într-o bază de date care să poată fi accesată de oricine. ”Catalog București” se numește proiectul la care au aderat sute de voluntari.

Așa că se adună în fiecare weekend, echipați cu hârtii și aparate foto în zonele istorice ale Capitalei, scriu jurnaliștii ProTv, care au stat de vorbă cu ei. Edmond: “Calea Moşilor se numea Podul Târgurilor de Afară. Mircea Damian povesteşte că în anii 30 dacă nu te întâlneai cu un cunoscut nici pe Calea Victoriei nici la cafenele, nici nu îţi dădeai vreo întâlnire, musai te întâlneai cu el în Târgul Moşilor.”

Edmond: “Ideea ne-a venit când am vrut să reluăm un tur de mahala prin spatele Patriarhiei Române, pe strada Ienăchiță Văcărescu, o zonă cu un ţesut istoric foarte valoros al Bucureştiului, făcusem un tur prin 2017 şi în vara lui 2016 ne-am dat seama că nu mai e nimic de văzut. Blocurile interbelice erau îmbrăcate în polistiren, casele interbelice, unele dispăruseră şi am vorbit cu Alberto şi i-am spus, cred că nu mai putem face nimic. De fapt, ritmul în care s-a distrus oraşul e atât de mare încât, iaca nici măcar tururi nu mai putem face.”

Raluca este architect şi cadru didactic la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, iar s-a alăturarea la proiectului început în martie a fost una naturală.

Raluca: “Bucureştiul e în pericol să-şi piardă o mare parte din patrimoniul construit, altfel spus identitatea lui. Timp de 20 de ani nu s-a făcut nimic în ceea ce privveste clădirile din zonele construite protejate, sunt multe zone în care fondul construit e într-o stare de degradare foarte mare şi cred că această lipsă de reactive a comunităţii, a autorităţilor, a specialiştilor din domeniu face necesară o astfel de inventariere.”

Deşi un astfel de proiect ar fi trebuit să fie făcut de autorităţi, Catalog Bucureşti este doar iniţiativa unor entuziaşti.

“Facem cu resurse proprii ceea ce statul trebuia să facă acum 20 de ani.”

“Atitudinea autorităţilor este neclară a pentru că de-o parte atât Primăria capitalei şi Ministerul Culturii au nevoie de acest inventor, acest inventor ar putea fi un inventor de lucru pentru Comisia Naţională a Monumentelor istorice şi alte monumente de specialitate, dar pe de altă partea, a face inventarul tuturor problemelor fondului construit istoric înseamnă să pui pe perete, în văzul tuturor toate problemele, toate ilegalităţile, toate riscurile şi vulnerabilităţile la care sunt expuşi toţi locuitorii oraşului.”

Citește povestea lor pe ȘtirileProTv.