Locuinţa burgheză a lui Dinu Lipatti de pe bulevardul Lascăr Catargiu a fost transformată în casă a artelor, Centrul cultural „Dinu Lipatti”, după ce a fost închiriată de Municipalitate.

Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, a declarat luni seară, la evenimentul de inaugurare, că îşi doreşte încă o clădire, mai generoasă ca spaţiu, pe care să o dedice tot pianistului.

Alice Barb, director fondator al Centrului, a mărturisit că „Dinu Lipatti va rămâne unul dintre cele două-trei genii muzicale recunoscute la nivel internaţional pe care le-a dat această ţară şi noi trebuie să-l aducem acasă”.

În casa proprietate a tatălui lui Dinu Lipatti, care acum este înnoită, s-au păstrat sobele originale, ancadramentele uşilor, decoraţia plafoanelor şi, parţial, lambriurile. Pianul compozitorului se află în acelaşi loc, în mica estradă din salon, în care luni seară audienţa a urmărit un moment artistic susţinut de soprana Irina Iordachescu, tenorul Lucian Corchiş, actriţa Daniela Nane şi pianista Mădălina Paşol, „Integrala Liedurilor” lui Dinu Lipatti.

Încăperile cu funcţiuni domestice sunt situate de-a lungul unui coridor lung care conduce spre intrarea secundară dinspre Strada Visarion. Imobilul are o mansardă generoasă, unde erau situate camerele servitorilor.

Casa, construită la 1902, în care a locuit marele pianist şi compozitor Dinu Lipatti, are şase camere şi două în pod. Zidăria este din beton, iar tâmplăria este din lemn, respectiv glafuri din marmură. Podelele camerelor sunt acoperite cu parchet clasic, iar în baie, gresie.

Suprafaţa utilă este de 260,15 metri pătraţi, iar suprafaţa terenului de 707 metri pătraţi, scrie news.ro

În luna ianuarie 2017, casa, înregistrată în lista monumentelor din Bucureşti, a fost scoasă la licitaţie în urma unei executări silite, după ce proprietarii nu au mai putut plăti un credit bancar. Atunci, preţul de pornire a fost stabilit la 2,54 milioane de euro.

În ceea ce priveşte recuperarea casei, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a spus la evenimentul de inaugurare:

„Pentru a o salva de la degradare, am preluat-o deocamdată în chirie, poate vom putea să o şi achiziţionăm, într-o perspectivă nu foarte îndepărtată. Am reuşit să reparăm cu fondurile Primăriei ceea ce era de recondiţionat, a fost amenajată şi iată că astăzi inaugurăm Centrul cultural „Dinu Lipatti” din Capitala României, în Anul Centenar – 100 de ani de la Marea Unire, an în care trebuie să arătăm nu doar intenţiile bune, ci şi faptele cât se poate de concrete faţă de înaintaşii noştri”.

Ea a continuat: „Acest centru, pentru primii vizitatori, pare foarte mic, dar are o încărcătură simbolică şi puternică şi de aceea fac o promisiune în faţa dumneavoastră: că voi mai căuta o altă clădire, mai generoasă ca dimensiuni, pe care să o dedicăm, de asemenea, geniului lui Dinu Lipatti”.

Alice Barb i-a sugerat edilului că „se poate face un parc Dinu Lipatti lângă noi şi poate, cine ştie, veţi reuşi să faceţi atât de necesara, de celebra şi de dorita sală de concert de 2.500-3.000 de locuri, care ar putea şi chiar ar trebui să poarte numele lui Dinu Lipatti, pentru că, la urma urmei, el a fost cel mai mare concertist al acestei ţări”.