Originară din Buzău, Silvia Stegaru este asistent universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București, lucrează ca programator, dar își găsește timp și pentru voluntariat. Co-fondatoare a Asociației Codette, Silvia le ajută pe femeile pasionate de IT din România să deprindă secretele acestui domeniu al viitorului, considerat multă vreme un domeniu dedicat exclusiv  bărbaților.

Cum vezi România peste zece ani?În ultimii  ani au aparut, cel puțin în domeniul IT&C, tot mai multe comunități online – în mare parte datorită rețelelor de socializare. Nu sunt doar grupuri, ci veritabile comunități care păstrează legături strânse și se întâlnesc atât în mediul online, cât și în realitate. Aceste comunități se implică mult în domeniul educațional: fie pentru membrii lor, fie pentru cei care vor să învețe venind dintr-o arie diferită. Iar educația pe care o oferă este multifațetată. De multe ori, la workshopurile Codette, ni s-a întâmplat ca elevii să se mire că voluntarii nu sunt plătiți. De ce ar vrea niște oameni ca ei să vină într-un liceu și să predea programare gratis? Efectul este uimitor: doar pentru că iau contact cu astfel de oameni, încep și ei să își dedice câte puțin din timpul lor pentru voluntariat, lucru care îi dezvoltă în diverse moduri. Datorită acestor comunități, sper ca peste zece ani să văd numeroși tineri care lucrează voluntar pentru o Românie mai bună, în care ne ajutăm reciproc indiferent că avem sau nu „ceva de câștigat” din asta.

Dacă ai fi premierul țării pentru un an, care ar fi punctele cheie ale activității tale?
Un an nu mi se pare suficient pentru a reuși să modifici lucruri, poate doar să pui anumite mecanisme în mișcare, dar care ar avea un viitor incert în momentul în care  s-ar schimba  primul-ministru. Recunosc, dacă ar fi pentru o perioadă mai lungă, m-ar interesa în principal partea de bugetare: acoperirea & gestiunea bugetelor existente. M-ar preocupa si găsirea unei metode mai eficiente de a organiza  licitațiile publice (astfel încât acestea să se axeze pe calitate, nu pe pret ), creșterea economicași sprijinirea start-up-urilor.

Ce factori ar putea plasa  România pe primele locuri în topul destinațiilor turistice preferate de străini?
Când am vizitat alte țări, atât din Europa, cât și din America de Nord, știam ce ma interesează: muzeele de știință și de istorie naturală, precum și grădinile zoologice. Muzeele din afară sunt amenajate diferit de cele de la noi, unde cu excepția muzeului Grigore Antipa nu văd vreo tendință de modernizare: si aici nu mă refer la starea tencuielii de pe pereți, ci la modul în care sunt expuse obiectele, cum e prezentată informația și construită povestea din jurul lor. Ca să parafrazez un citat celebru dintr-un film românesc, „atracțiile turistice care nu spun o poveste nu primesc turiști”. Cred că am putea îmbunătăți acest aspect și am putea atrage, astfel, mai multi turiști.

Cum stă România la capitolul tehnologie?
Pe plan personal, acces la tehnologie avem, la fel ca orice altă persoană din UE, Putem comanda orice de pe internet cu doar câteva click-uri. Dacă ne gândim însă pe plan național, însă, și la modul în care este folosită tehnologia în România, aș zice că nu stăm la fel de bine. Înainte de toate ar trebui să ne gândim la digitalizarea populației, adică sa le oferim cat mai multor oameni posibilitatea de a invata cum să folosească un calculator. Urmatorul pas ar fi digitalizarea administrației publice, care rezolva o parte din problemele birocratice. Iar după acești doi pași – esențiali, aș zice – putem să ne gândim la tehnologii Internet of Things și cum pot fi folosite pretutindeni.

În ce domenii de activitate din România crezi ca vor exista, în următorii ani, cele mai mari oportunități de crestere?
Clar, în domeniul IT&C. Deja există, iar numărul joburilor este în continuă creștere, mult peste capacitatatea facultăților de profil de a produce absolvenți. Multe persoane văd IT-ul ca pe ceva vag sau, mai rău, cred că este o modă care urmează să treacă. Dar avem televizoare smart, mașini cu softuri complexe și dispozitive pentru orice ți-ai dori. Toate acestea trebuie să fie programate și cerințele sunt din ce în ce mai diversificate.

Apoi, ar mai fi un subiect de tratat aici: meseriile din domeniul tech nu presupun doar programare, ci cuprind o întreagă „scară” a carierei. Pe orizontală am avea așa: programatori și testeri pe toate limbajele de programare posibile (și nu sunt puține!), care lucrează la aplicații pentru dispozitive mobile, pagini web, jocuri pe calculator etc. Pe verticală e de menționat că în IT&C, datorită faptului că domeniul este într-o continuă expansiune, este cel mai ușor să ajungi lider de echipă și chiar manager, în doar câțiva ani.

Dacă ai fi un investitor străin, în ce ai investi in Romania?
Aș investi în start-up-uri românești, există mult potențial acolo. Mă aștept să vedem din ce în ce mai multe start-up-uri de succes pornite din România.

Enumeră cinci motive pentru care tinerii români ar trebui să rămână în țară.
Dacă nu îți convine ceva, e foarte ușor să vezi capra vecinului și să sari gardul, să vezi dacă te primește. Personal, am adoptat o filosofie de viață care mi-a folosit destul de bine: nu ai dreptul să te plângi dacă nu ai încercat să produci o schimbare. În loc să ofer motive pentru care cineva să rămână în țară, când știu că, dacă cineva nu o duce bine nu va sta să se gândească la cât de frumoși sunt munții României, vin cu un îndemn: rămâi și schimbă ceva. Poate tu ești exact ce ne lipsește ca să reușim!

Ce impact are tehnologia asupra noilor generații?
Tehnologia și accesul la informații pot crea iluzia faptului că deja știi un lucru, doar pentru că îl poți găsi repede la o simpla căutare. Mulți tineri mă întreabă, la workshop-urile Codette, ce rost mai are să învețe materiile de la școală, iar asta e o gândire periculoasă, care le poate afecta tot viitorul. De multe ori nu ai nevoie doar de o informație simplă, ci trebuie să creezi raționamente complexe și să cunoști multiple informații pentru a-ti argumenta  punctul  de vedere. Dar nu te poți opri în mijlocul unei discutii pe care o ai cu cineva ca să stai 30 de minute pe internet să cauți informatiile de care ai nevoie. Acea persoană va merge mai departe la cine va putea raționa pe loc, nu te va aștepta pe tine.

Partea bună e că există foarte multe informații și cursuri online care te ajută să te formezi in orice  direcție doresti,  iar multe dintre aceste informatii sunt gratuite. Dincolo de asta, poți căuta comunități online care să te ajute să înveți și să înțelegi diferite lucruri. Devenim din ce în ce mai conectați unii cu alții, iar asta îi va ajuta în mod sigur pe tineri.

Ce te-a învățat sistemul de învățământ românesc?
Sistemul de învățământ românesc m-a învățat cel mai important lucru: să mă descurc singură. Să învăț singură, pentru că de multe ori nu găsești explicații în manuale, dar bine că există internet.

Ce părere ai despre generația actuală si cum se vede un viitor în care aceasta generatie va conduce companii, această țară?
Termenul de generația actuală este destul de vag și am învățat să îl evit. Cine este generația actuală? Cei de 20, de 30, de 40 de ani? Și dacă ei sunt generația actuală, asta înseamnă că generația trecută nu mai poate schimba nimic? Sau că nu se transferă informația de la unii la alții și toți pornim de la zero? A accepta acest lucru e ca și cum te-ai da bătut, fără ca măcar să încerci să te ridici.

Prefer să cred că toți oamenii care trăiesc acum în România reprezintă generația actuală și toți suntem capabili să facem lucruri uimitoare, indiferent de vârstă sau nivel de experiență. Nimic nu este imposibil, dar nu vă așteptați ca ceva de însemnătate să fie și ușor de realizat.