Denis Tudor, tânărul care lucrează la un tren de viteză revoluționar alături de Elon Musk: „Dacă ne dorim cu adevărat un lucru și credem în el, șansele de reușită sunt mari!”

- - 10- 882 vizualizari

Denis Tudor are 24 de ani, este originar din Mangalia și a terminat ca șef de promoție Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din cadrul Universității Politehnica București. Acum, tânărul lucrează la un proiect complex inițiat de Elon Musk și intitulat Hyperloop, care își propune să construiască un „tren al viitorului”.

Planul constă în dezvoltarea unui mijloc de transport sub forma unei capsule care circulă printr-un tub vidat și se deplasează cu o viteză de peste o mie de kilometri pe oră. Românul, care urmează un doctorat în energie la o universitate de prestigiu din Elveția, a ajuns să facă parte din echipa lărgită a lui Elon Musk după o competiție care s-a desfășurat în California, la sediul companiei SpaceX, deținută de inventatorul american. Au participat 27 de echipe și numai șase dintre ele au fost premiate de juriu.

 

Printre ele, și rLoop, singura neafiliată vreunei universități de top sau școli de renume mondial „rLoop a fost o echipă formată exclusiv online, pe Reddit, din oameni care nu se cunoșteau în realitate”, explică Denis Tudor, care împreună cu inedita formație a câștigat premiul pentru inovație la concursul ținut în California.

Cum ai ajuns să faci parte din rLopp, echipa de pe Reddit care l-a impresionat pe Elon Musk?
Denis Tudor: Totul a început în urma unei postări a lui Elon Musk pe această platformă online, în care el le oferea inginerilor de peste tot șansa să realizeze designul unui vehicul Hyperloop. Atunci când un bun prieten, Richard Behiel, a întrebat cine și-ar dori să creeze o echipă a Redditului, s-au oferit mai mulți voluntari. Printre care, cu o oarecare întârziere, am fost și eu. Mai apoi, echipa noastră s-a ocupat de construirea a două prototipuri de Hyperloop, prin levitație pasivă.

În ce stadiu este acum proiectul „trenul viitorului”?
Denis Tudor: Momentan, sunt la a treia iterație, pe care am construit-o în Elveția și am testat-o în Statele Unite, la Los Angeles. Echipa rLoop a realizat două iterații, iar echipa pe care am creat-o eu în Elveția, la universitate, a făcut una. Primele două s-au bazat pe proprietatea de scalabilitate (n.a. – proprietate care arată capacitatea unui sistem de a suporta corect un volum mai mare de încărcare) a capsulei, iar ce-a de-a treia s-a bazat pe viteză. Proiectul este total realizabil și fezabil pe următorii 20 de ani. În această perioadă, am învățat o mulțime de lucruri, atât tehnice, cât și despre antreprenoriat, mai ales la iterația din Elveția.

Cum te-a pregătit și ajutat sistemul educațional românesc pentru ceea ce faci acum?
Denis Tudor: Sistemul de învățământ de la UPB este ok. Chiar greu, raportat la a doua școală din lume – EPFL (n.a. – Politehnica din Lausanne, Elveția), unde studiez acum. Mă refer strict la ceea ce fac eu, adică în domeniul energiei. Oricum, nu profesez în ceea ce am studiat și am terminat în România, ci în ceea ce m-a pasionat și am învățat pe internet. Sistemul academic din țară nu e diferit de cel din Elveția, deosebirea e că aici se pune foarte mult accent pe cercetare și pe realizare de produs. O altă diferență este că în Elveția lucrurile sunt mai organizate decât în România: există mai multe niveluri de conducere, fiecare bine determinat și cu task-urile sale.

Ce crezi că ar trebui să se schimbe în sistemul din România?
Denis Tudor: Nu știu dacă sunt în măsură să judec situația, fiindcă eu am fost un elev mediocru. În schimb, la nivel academic, am fost șef de promoție. Așa cum văd eu lucrurile, cred că ar trebui să ne adaptăm ușor modul de gândire, deoarece există multe tehnologii care ne-au depășit. Dar aș evita să dau acest răspuns, deoarece conștientizez defectele pe care le am. Este periculos acest joc al „triunghiului”, prin victimă (elevii), salvator (eu) și killer (statul). Ce pot spune sincer e că dacă ne dorim să progresăm și nu găsim clișee, putem face asta fără nicio legătură cu școala. Vezi chiar exemplul meu: am terminat microelectronică, dar urmez un doctorat în energie la Lausanne. Dacă ne dorim cu adevărat un lucru și credem în el, șansele de reușită sunt consistente.

Cum au fost admiterile la programele de master și doctorat de la EPFL?
Denis Tudor: La master a fost „greuț”, iar la doctorat mult mai dificil decât la master. Școala de doctorat la care sunt, este considerată a doua din lume, după cea din Singapore. De regulă, la toate universitățile de top, admiterile se fac pe bază de dosar, în care contează foarte mult media de absolvire, media de la licență, examenul de limba engleză, CV-ul, realizările, precum și premiile obținute de-a lungul anilor. Eu am reușit să obțin masterul după jumătate de semestru, după care am fost admis direct la acest program de doctorat, de științele energiei și inginerie.

Cât durează acest doctorat și ce oportunități îți deschide?
Denis Tudor: Durează între trei și patru ani. Fiind a doua școală din lume din domeniu, cred că îmi poate da mai multă credibilitate în ceea ce fac. Din nou, vreau să spun că nu este important ce școală faci și cum termini, cât pragmatismul pe care îl ai la dispoziție pentru a studia, pentru a face ceva. Spre exemplu, în România cred că există pragmatism pe anumite domenii, iar în Elveția o ignoranță totală pe altele. În concluzie, contează mai mult cine face doctoratul, nu neapărat unde.

Ce părere ai despre generația actuală de tineri din România? Ce ar trebui să se întâmple pentru a spera la un viitor mai bun?
Denis Tudor: În România, tinerii sunt ajutați la modul zero absolut, din păcate. Eu cred că tinerii români trebuie să fie mai optimiști și să realizeze că, de fapt, există un potențial uriaș în țară. Mereu am susținut că, dacă Universitatea Politehnică București ar beneficia de o conducere profesionistă și de un buget comparativ cu școala din Lausanne, ar fi mai sus decât cea din urmă. Bineînțeles, asta cu un plan de cercetare bine pus la punct. Studenții nu pot fi stimulați, ci interesul lor ar trebui să vină natural. Din nefericire, în România nu numai că nu li se oferă șansa de a se lăsa purtați de visurile lor, dar se promovează șmecheria și snobismul de către cei care conduc țara.

Ca om care lucrează la un tren al viitorului, cum crezi că ajută și afectează tehnologia noile generații?
Denis Tudor: Evident, tehnologia este cea care aduce progresul în lume. Dar într-adevăr, există și multe efecte secundare care pot apărea în cazul folosirii ei în exces. Spre exemplu, poate duce la lipsă de pragmatism, ignoranță sau sedentarism. Ca peste tot, cred că ar trebui să existe un echilibru decent, care să ne aducă pe o cale optimă a dezvoltării.

Ce planuri ai după terminarea studiilor? Vrei să rămâi afară sau să revii în România?
Denis Tudor: Momentan sunt într-o perioadă destul de grea și foarte ocupată, așa că nu am niciun plan foarte bine stabilit. Sper că lucrurile vor deveni mai clare într-o perioadă scurtă de timp. Îmi lipsește mult România, dar nu aș vrea să fiu pus în situația „eroului” pentru asta. Am trăit și în California, și în Elveția. Da, sunt două locuri unde nivelul de trai este ridicat, însă cred că trebuie să realizăm, ca români, ce este bine în țara noastră și să fim mai optimiști cu privire la viitor.

10 recommended
comments icon 0 comments
882 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Ionut Axinescu


Bookmark?Remove?

Românul care a călătorit pe motocicletă până-n Mongolia, prin stepele Asiei Centrale: „Localnicii gesticulau cu degetul lângă gât, ca să ne invite la «shaslik»!”

-

Tudor Calnegru are 32 de ani, locuiește în Londra, unde lucrează ca animator 2d, iar în timpul liber este motociclist pasionat, hobby care l-a purtat prin cele mai ascunse zone ale planetei. În primăvara  trecută, a călătorit timp de cinci luni spre Mongolia, ... Mai mult »

Ne dorim să rămâneți alături de noi în continuare!

Echipa Viitorulromaniei are nevoie de acordul dumneavoastra in conformitate cu noile reglementari privind Protectia Datelor (GDPR).
Partenerii nostri folosesc tehnologii precum cookie-uri pe site-ul nostru pentru a ajunge mai usor la voi cu anunturi publicitare personalizate.
Prin acceptarea acestora va bucurați de continut, ne ajutati sa menținem site-ul gratuit si sa ne continuam demersul jurnalistic.

Iti multumim pentru acceptul tau !