12 întrebări pentru istoricul Monica Neațu, despre România de ieri și de azi, personaje și întâmplări de neuitat și lecturi pentru cei în căutare de povești care să-i inspire.

FASCINAȚIA ISTORIEI. Cum ați ales să studiați istoria, ce v-a atras, și ce le-ați spune tinerilor care se gândesc azi să aleagă același domeniu

Totul a pornit din curiozitate. Cu entuziasmul și naivitatea adolescenței, am vrut să descopăr cum a început imensa aventură a civilizației europene. Tinerilor interesați să studieze istoria le-aș recomanda să își păstreze curiozitatea intactă, să se oprească asupra diverselor surse și să integreze istoria măruntă, anonimă, în marele tablou al civilizației universale.

ISTORIA ALTFEL. Istorii la feminin. Cum a apărut blogul dumneavoastră, cât timp petreceți online și cum alegeți poveștile pe care să le spuneți aici?

Mărturisesc că fac parte din categoria „domnișoarelor leneșe la scris”, scriu pe blog atunci când am timp, chef sau când subiectul mi se pare îndeajuns de interesant… Blogul l-am gândit în continuarea cursurilor mele de la Fundația Calea Victoriei, am încercat să le ofer cursanților, dar și cititorilor curioși, o altă privire asupra istoriei europene, pornind de la lucruri și gesturi mărunte, trecute de multe ori cu vederea, dar esențiale într-o istorie a mentalităților.

ISTORII DE DRAGOSTE. Și pentru că suntem la final de februarie, luna în care se vorbește mai mult decât oricând despre iubire, spuneți-ne câteva cuvinte despre Dragoste și erotism în cultura europeană, cursul pe care îl aveți în această perioadă la Fundația Calea Victoriei. Cum se îmbină aici arta și literatura cu istoria trăită, ce vom afla nou, ce ne va surprinde?

Am gândit cursul drept o incursiune inedită în istoria europeană. Pornind de la documente și opere de artă, vom încerca să distingem gesturi și mentalități, să aflăm povestea din spatele unor tablouri celebre și semnificația lor istorică și socială. Incursiunea începe în evul mediu occidental, printre cântecele trubadurilor, continuă cu strategiile matrimoniale din Renaștere și cu simbolistica darurilor de nuntă. Ne delectăm și cu povești din Europa galantă și aventurile unor libertini celebri.

UN PERSONAJ. Și pentru că în curând va fi martie, luna femeilor, v-aș întreba care e personajul feminin din toate timpurile preferat de Monica Neațu – fie că e un personaj de ficțiune sau o femeie care a existat cu adevărat.

Bunica paternă, Anica, o femeie contemporană cu zbuciumatul secol XX. I-am admirat eleganța naturală, chibzuința și puterea imensă de a trece, cu discreție, prin toate tragediile istoriei. Mi-o imaginez fericită în raiul ei interbelic, brodând sau făcând cumpărături La Vulturul de Mare.

COTIDIANUL ISTORICULUI. Cum trăiește un istoric în România mileniului III, cum trăiți dumneavoastră, care sunt principalele provocări?

Cum au trăit mereu istoricii, printre cărți, arhive și documente de tot soiul, încercând să dea sens nenumăratelor evenimente contemporane și să descâlcească semnificațiile trecutului.

O POVESTE DIN ROMÂNIA. Care considerați că este cea mai puternică poveste din istoria României de până acum? Dar cea mai puternică personalitate reținută de istoria noastră, a românilor?

Povestea miilor de soldați anonimi care au plecat să facă România Mare, în 1916. Ei și contemporanii lor sunt eroii unei istorii colective, plină de semnificații și drame.

PREZENT. Cum credeți că va rămâne în istorie timpul de acum?

Probabil, va fi perceput drept o epocă a transformărilor paradoxale în domeniul realităților politice și a mentalităților europene.

PUBLIC. Cum ați creiona profilul adultului interesat de istorie, dacă ar fi să priviți spre participanții la cursurile dvs. de la Fundația Calea Victoriei?

O persoană curioasă, activă, dornică să se familiarizeze cu civilizația europeană, să socializeze și să abordeze cultura relaxat, dar și erudit.

MESAJ. Ce i-ați spune unui tânăr pentru a-i stârni interesul pentru personaje și întâmplări din istorie?

I-aș spune să nu își bată capul cu datele și memorarea mecanică, cum se mai întâmplă, uneori, la școală. Istoria este o poveste despre niște oameni plini de idei și speranțe. Asemenea nouă au fost fericiți sau triști, au trăit vremuri paradoxale, au explorat alte continente, au pictat, scris sau citit, încercând să dea sens existenței.

BUCUREȘTI. Care este cel mai frumos loc din București pentru dumneavoastră, cel mai interesant, ținând cont și de trecutul orașului? Dar cel mai urât, cel mai trist?

Bulevardul Dacia, zona fostei lotizări Ioanid, îmi aduce aminte de romanul lui Mihail Sebastian („Accidentul”) și de parcul Monceau din Paris. Triste sunt toate clădirile roase de trecerea timpului și de neglijența /nepăsarea noastră, străzile sufocate de mașini și de reclame stridente, pe unde trecem grăbiți și ratăm istoria unui oraș.

LECTURI. Trei cărți pe care le recomandați cititorilor în căutare de povești care să-i inspire.

Pentru îndrăgostiți și romantici: Jean Verdon, „Dragostea în evul mediu. Trup, sexualitate și sentiment”, traducere din franceză de Dana-Ligia Ilin, editura Humanitas, București, 2009. Pentru iubitorii de artă și civilizație europeană: „Istoria frumuseții”, ediție îngrijită de Umberto Eco, traducere din italiană de Oana Sălișteanu, editura Rao, București, 2012. Iar pentru cei interesați de istoria României moderne: excelenta sinteză propusă de Keith Hitchins, „România 1866-1947”, ed. IV, traducere din engleză de George G. Potra și Delia Razdolescu, editura Humanitas, București, 2013.

ROMÂNIA DE MÂINE. Cunoscând trecutul, cum vă imaginați viitorul României?

Datoria istoricului nu este să își imagineze viitorul, ci să studieze în mod cât mai echilibrat cu putință trecutul și prezentul. Viitorul, cu toate angoasele și speranțele sale, rămâne în domeniul ficțiunii.

„Probabil că timpul de acum va fi perceput drept o epocă a transformărilor paradoxale în domeniul realităților politice și a mentalităților europene.”
Monica Neațu, istoric