Ștefan Mohor, actor :“Refuz să cred într-o țară atât de îndobitocită și care se complace în mocirla cu care s-a obișnuit de prea mult timp”

- - 132 vizualizari

Un interviu cu actorul Ștefan Mohor, care poate fi văzut la Teatrul Metropolis, la Bulandra și în teatrul independent.

Andrei Crăciun

Drum. Ștefan Mohor, actor. De unde vine Ștefan și unde vrea el să se îndrepte? Să privim un pic în urmă către devenirea sa. Cum s-a format actorul de astăzi?
Din câte îmi aduc aminte, nu am avut o dorință specială de a ajunge actor și nu m-a atras partea asta artistică în copilărie. Declicul s-a produs în liceu, când am vrut să iau un 10 la franceză, participând la o competiție teatrală în limba franceză. Mai apoi, sentimentul de a fi pe scenă în fața oamenilor și probabil aplauzele de la final mi-au schimbat perspectiva asupra viitorului meu, pentru că atunci mi-am dat seama că asta mi-ar plăcea să fac mai abitir decât celelalte meserii la care mă mai gândeam eu atunci că ar fi posibile pentru mine în viitor. Dar mi se părea greu și nerealizabil procesul ăsta pentru că veneam dintr-un sat uitat de lume, aproape de Slatina, și dintr-un mediu ce nu accepta arta ca mod de a-ți câștiga existența. Însă am avut un șir de întâmplări fericite, cum este de eemplu Adrian Ciglenean, primul actor profesionist cu care am lucrat vreodată și care m-a și adus în București la Teatrul Studențesc Podul. Și abia acolo m-am hotărât definitiv că nu există altceva în orizontul meu de așteptări. Ca să pot rămâne în capitală mi-am luat un job în trei ture și seara mergeam la pregătire. Cătălin Naum (n.r. – regizorul de la TS Podul) mi-a arătat cât de dură poate fi meseria asta și m-a speriat destul încât să o iau în serios și să mă pregătesc foarte bine pentru admitere. Ana Ioana Macaria, Mike Gheorghiu și Daniel Iordan s-au ocupat de antrenamentul meu pentru admitere și mai departe totul a urmat firesc.

Spectacole. Să mergem și mai departe. În ce spectacole ați jucat în stagiunea trecută și ce urmează în această toamnă? Unde să vină publicul spectator să îl vadă pe Ștefan Mohor, apetitul fiind deschis de citirea interviului?
Stagiunea trecută am jucat în “Visul unei nopți de vară”, “O scrisoare pierdută”, “Romeo și Julieta”, “A douăsprezece noapte”, toate fiind la Teatrul Metropolis, direcția de scenă Victor Ioan Frunză. Alte spectacole au mai fost: “Ospățul de piatră” și “Coriolanus” la Teatrul Bulandra, iar în teatrul independent au fost “Un cuplu ciudat” și “Kathie și hipopotamul”.

Video. Carieră internațională, filme de cinema, seriale de televiziune – cum stăm cu consacrarea în lumea video?
Cu partea video nu am prea multă experiență, câteva reclame și apariții mici în filme sau seriale românești.

Țara. Ce relație are Ștefan Mohor cu țara noastră? Se simte bine aici, îi place, vrea să emigreze și să nu mai audă de noi niciodată? Cum vede el  viitorul României?
Nu știu ce relație am cu țara ca să fiu sincer, uneori pot să o privesc din afară, aproape ca un străin și să îmi placă enorm pentru că realmente este o țară frumoasă. Dar patriotismul habotnic nu prea mă caracterizează pentru că prefer să mă uit realist la ce facem și ce se petrece cu noi, iar asta nu are cum să nu îți trezească un sentiment de micime și rușine. În același timp, nu sunt nici extremist, sper într-o schimbare și e posibilă, doar că e nevoie de inițiativă și bune intenții… poate că nici măcar din partea tuturor, pentru că e greu, poate doar din partea unor oameni potriviți. Nu am de gând să emigrez, vreau să fac ceea ce îmi place, unde îmi plac să fac, și deocamdată locul meu cred că este aici.

Cetatea. Implicare civică, cetățenească. Votează Ștefan Mohor? Protestează? Se implică în viața cetății? Cum și de ce?
Am votat de câte ori am avut ocazia și am mers la câte proteste am putut. Îmi place foarte tare ideea exprimării libere în spații publice, într-o adunare pestriță de oameni care vor același lucru. Mă deranjează în schimb ideea că e inutil și că nu putem face nimic. Refuz să cred într-o țară atât de îndobitocită și care se complace în mocirla cu care s-a obișnuit de prea mult timp.

Tineret. Ce tineri ne recomandați din lumea noastră artistică, să-i promovăm în site-ul nostru, să vadă cetățeanul că nu mai avem noi actorii de altădată, dar îi avem pe cei de acum, ceea ce nu e tocmai puțin lucru. Cuvânt de încheiere, povață pentru cei care vin din urmă, de ce nu? Mulțumesc.
Am foarte mulți colegi talentați, prea mulți ca să-i enumăr pe toți aici. Pe această cale fac un apel către acei mulți conaționali ce folosesc fraza “nu mai avem actori ca altă dată” să meargă la teatru, să vadă că, dincolo de universul showbizului de scandal de la TV, avem în continuare actori talentați, recunoscuți internațional și care pot să umple golul lăsat de marii noștri actori. Personal, cred că modalitatea în care s-au schimbat societatea și viața după 1989 îi face pe oameni să nu mai meargă la teatru și in extenso să nu cunoască noile talente. În altă ordine de idei, Paul Radu, Matei Arvunescu, Vlad Brumaru, Diana Păcurar, Diana Tănase.

CITAT
Personal, cred că modalitatea în care s-au schimbat societatea și viața după 1989 îi face pe oameni să nu mai meargă la teatru și in extenso să nu cunoască noile talente.
Ștefan Mohor, actor

comments icon 0 comments
132 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Andrei Craciun


Bookmark?Remove?

Stela Giurgeanu, dramaturg: “Țara asta îți dă senzația de bipolaritate. Când ești optimist, în al nouălea cer, când pici într-o depresie neagră”

-

Stela Giurgeanu (a cărei semnătură o știți și din “Dilema veche”) a fost desemnată, la Premiile UNITER, pentru a doua oară în ultimii cinci ani, cel mai bun dramaturg român. Andrei Crăciun Stela Giurgeanu, pentru a doua oară ai triumfat în întrecerea rezervată... Mai mult »