a

Despre arta contemporană, cu Ioana Spiridon: „În România, lumea are încă impresia că arta este pentru elite”

- - 78- 604 vizualizari

Ioana Spiridon face parte din echipa Festivalului Art Safari încă de la prima sa ediție, din 2014. În cadrul Art Safari 2020, care urmează să aibă loc între 11 și 20 septembrie, curatoriază expoziția „Sabin Bălașa Blue”. Am stat de vorbă despre experiența Art Safari, despre arta lui Sabin Bălașa, dar și despre piața de artă din România.

ID. Cine este Ioana Spiridon, cum ai ales artele vizuale?

În primul rând, mă definește arta! De peste un deceniu, activitatea mea zilnică este sinonimă cu pasiunea, sunt o norocoasă. Sunt membră a echipei Art Safari încă de la prima ediție din 2014 și am contribuit la transformarea anuală a proiectului. De la prima întâlnire cu o pictură, artele vizuale și piața de artă m-au sedus: prin oamenii cu care intru în contact zi de zi, prin ineditul experiențelor, proiectelor și al provocărilor, prin posibilitățile nenumărate de a contribui la un segment care, în 2020, încă pare ermetic pentru multe persoane.

ART SAFARI. Faci parte din echipa Art Safari din 2014, cum ai rememora acești ani, care au fost principalele provocări pentru tine?

Art Safari însuși a fost de la început o provocare, fiecare ediție fiind diferită de cea precedentă. De-a lungul anilor, Art Safari a devenit partener în proiecte internaționale, iar presiunea de a întâmpina, la cel mai înalt nivel, cerințele partenerilor internaționali a crescut exponențial. Dar cea mai mare provocare rămâne capacitatea de a fi empatic. În fiecare zi, trebuie să atingem nevoile și așteptările tuturor actorilor cu care interacționăm (artiști, curatori, galeriști, colecționari, instituții partenere, vizitatori etc). Fiecare persoană este diferită, astfel că la fiecare nou contact trebuie să avem această capacitate de a ne reseta și a ne transpune în persoana interlocutorului.

„Sunetul mării” [1997], lucrare de Sabin Bălașa
ART SAFARI 2020 (programat inițial pentru luna mai) a fost reprogramat pentru luna septembrie. Ce presupune, în această perioadă, o reprogramare a unui mare eveniment pentru organizatori, cum a fost în acest caz?

În această perioadă, principala noastră preocupare este să asigurăm toți partenerii și publicul că nu va fi afectată calitatea expoziției și că facem tot posibilul ca orice eventuale modificări care pot apărea să aibă un impact minim. Motoarele de lucru rămân turate la maxim, iar noi avansăm cu fiecare zi în implementarea expozițiilor.

SABIN BĂLAȘA BLUE. În cadrul ediției Art Safari din acest an, curatoriezi expoziția Sabin Bălașa Blue. Ce vom vedea și de ce să nu ratăm această expoziție, în septembrie?

Ca în fiecare an, Art Safari vine cu ceva inedit. Prin Pavilionul dedicat lui Sabin Bălașa, ne propunem să oferim publicului o altă imagine a lui Sabin Bălașa, nu doar cea de pictor, ci aceea de artist polivalent, regizor de filme de animație, scriitor. Un artist nu de puține ori criticat, contestat, dar care a reușit să transpună plastic, la un nivel înalt, folclorul românesc, legende și mituri care stau la baza creației literare și vizuale culte.

„Surorile” [1982], lucrare de Sabin Bălașa
SABIN BĂLAȘA. Cum a fost pentru tine să curatoriezi expoziția Sabin Bălașa din cadrul Art Safari? De la ce ai pornit? Ce consideri că atrage în mod deosebit din arta pictorului?

Am pornit de la o curiozitate pe care am avut-o de la prima întâlnire cu o lucrare a artistului: de ce culoarea albastru? De ce a ales artistul ca primul impact al privitorului să fie cromatic? De ce perpetuarea acestei culori în toate perioadele de creație? Răspunsul l-am găsit ani mai târziu, când citind diverse articole și interviuri acordate de artist pe parcursul vieții, am descoperit că Albastrul din lucrările sale este Cerul, celestul, divinitatea. Am ajuns la această concluzie citind următorul răspuns acordat de artist într-un interviu din 2005: (…) m-am născut într-un loc extraordinar de fericit, unde se naște de fapt lumea. Acolo puteam vedea lucruri extraordinare. Vedeam cerul! (…) Exista cerul cu nemărginirea, soarele, vedeam miracolul vieții în jurul meu.

Deși am experimentat dificultățile în implementarea unei expoziții din poziția de asistent-curator de la edițiile și proiectele anterioare, această nouă ipostază, de a avea întreaga responsabilitate asupra proiectului, este o provocare, o experiență nouă, iar nota va fi acordată la închiderea expoziției. Noi toți creștem odată cu proiectul, doar Art Safari este cel mai mare eveniment de artă din România… 165.000 de vizitatori unici de la prima ediție până acum. Simt o mare responsabilitate.

ARTE. Cum consideri că stăm în România la capitolul arte vizuale? Cum ai descrie acest segment artistic, de azi, de la noi? Cât de dinamică este piața, cât de interesat este publicul și ce crezi că ar fi de făcut pentru a fi mai bine?

Mi se pare că, în România, lumea are încă impresia că arta este pentru elite, o gândire, după părerea mea, eronată. Arta este pentru toată lumea. Este pentru copii, pentru tineri în formare, pentru oameni în vârstă. Este pentru medici, liber -profesioniști, pentru matematicieni și pentru ingineri constructori, pentru că rolul artei este de a crea emoții și de a stimula partea afectivă și creativă din fiecare. Art Safari este un bun exemplu în acest sens, prin atelierele Art Safari Kids sau prin tururile ghidate, aducând arta mai aproape de oameni.

Piața de artă din România este încă în formare. În ultimii 10 ani, a crescut numărul galeriilor de artă, al caselor de licitații, s-au atins noi recorduri publice pentru lucrări ale artiștilor contemporani, lumea este din ce în ce mai interesată și prezentă la expoziții, la vernisaje. Dar mai sunt mulți pași de realizat pentru a se dezvolta armonios acest domeniu: măsuri fiscale pentru a încuraja și stimula comerțul cu bunuri culturale, legi de reglementare a drepturilor de autor la nevoile din 2020, reformarea uniunilor de creație și protejarea reală a membrilor săi, măsuri ce trebuie luate de stat pentru a încuraja dezvoltarea domeniilor creative, astfel încât absolvenții universităților de artă să aibă o șansă reală de a activa în domeniu, mai multe burse de studii pentru studenți etc.

„Vestitoarea dreptății” [1996], lucrare de Sabin Bălașa
INSPIRAȚIE. Ce te inspiră în ceea ce faci?

Artiștii. Ei sunt o sursă continuă de inspirație, cu filosofiile lor, cu modul de lucru, cu dramele sau succesul pe care îl trăiesc, cu emoțiile și ideile pe care le transmit prin lucrările lor, cu poveștile lor de viață care le influențează inevitabil creația.

SATISFACȚII. Care sunt principalele satisfacții pe care ți le aduce arta?

Arta a fost cea care a prilejuit să lucrez în echipa Art Safari. Și cea mai mare satisfacție pe care am trăit-o până acum este să lucrez în aceste echipe tinere, cu putere de muncă, învățând zilnic unii de la ceilalți și încercând continuu să fim tot mai buni.

ARTIȘTI DE URMĂRIT. Ce artiști îți plac în mod deosebit, din noua generație, de la noi sau de afară, pe care ne-ai recomanda să îi urmărim?

Cred că fiecare din noi rezonează cel mai ușor cu artiști ai generației sale, care tratează idei și probleme ce ne sunt familiare sau cu care empatizăm. Personal, sunt fascinată și aș admira ore întregi lucrările lui Ștefan Ungureanu și ale Hortensiei Mi Kafchin.

„Piața de artă din România este încă în formare. În ultimii 10 ani, a crescut numărul galeriilor de artă, al caselor de licitații, s-au atins noi recorduri publice pentru lucrări ale artiștilor contemporani, lumea este din ce în ce mai interesată și prezentă la expoziții, la vernisaje. Dar mai sunt mulți pași de realizat pentru a se dezvolta armonios acest domeniu…”
Ioana Spiridon, curator

Foto: Art Safari

78 recommended
604 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Alina Vîlcan