A făcut actorie, a călătorit mult și încă îi place să o facă, cântă exceptional, iar acum susține cursuri de dicție, sfătuind oamenii să aibă mai multă încredere în ei. Jassmine Cristina Glodeanu este actriță, Trainer de Comunicare și Dicție și o susținătoare a vorbirii clare și directe care captează atenția, făcându-ne să fim ascultați. “Dicția, articularea fiecărei litere și pronunțarea cuvintelor în integralitatea lor este punctul de plecare către o comunicare cu sens, iar fiecare literă este prețioasă”, spune intervievata noastră de astăzi.

A putut fi urmărită în cadrul proiectului de televiziune Serviciul Român de Comedie, în piese de teatru pentru care biletele puse în vânzarea se dădeau rapid, ascultată cum face cover-uri la piesele ei de suflet și mai nou, ascultată în social media de mii de internauți pasionați de <puterea cuvintelor>

Experiența ca actriță de teatru, film și televiziune a ajutat-o să înțeleagă că în voce se ascunde puterea mesajului, iar această putere este dată de emoție, viziune și de starea interioară. De multe ori este mai valoros cum spui decât ceea ce spui și în vreme ce cuvintele transmit mesajul, vocea transmite ce ai în interior. Maniera în care ne exprimăm, tonalitatea vocii, dialectul sau accentul ne definesc.

Jassmine a declarat într-un interviu faptul că fiecare voce are vibrația ei, și că stă în noi puterea de a ne face auziți.

Vocea poate fi educată la rândul ei prin exerciții, muncă și cursuri. Americanii știu acest lucru de secole întregi, iar marile familii regale își angajau oameni care să le corecteze vorbitul.  În Europa aceste traininguri, să le numim așa, au ajuns mult mai târziu. Unul dintre oamenii din țara noastră care a înțeles necesitatea vorbitului, dar și a dicției pentru fiecare om în parte este tânăra Jassmine Cristina Glodeanu. La bază este actriță de film, de teatru, a cochetat și cu muzica, iar de ceva timp a devenit trainer în tainele vorbitului, pentru cei interesați. Ea poate fi găsită pe cursdictie.ro acolo unde te învață despre comunicare verbală, non-verbală, paraverbală, comunicare empatică, arta actorului, improvizație teatrală, voice-over și public speaking.

<Deseori ajungem să fim nesiguri și să ne spunem că nu putem să facem „acest lucru”, ajungem să credem despre noi înșine că putem doar atât și nimic mai mult, ne îngrădim valoarea și ne reportăm mai mult la exterior decât la interior. Fiecare dintre noi ne naștem cu dorința de a cunoaște, cu încrederea și forța că putem schimba lumea, cu imensa bucurie de a trăi și a experimenta! Unde se pierd toate aceste lucruri? Se pierd în ceilalți sau prin ceilalți oameni. Pentru că furăm unii de la alții obiceiuri, principii, felul de a trăi și a gândi, cuvinte pe care ni le însușim, gânduri de care ne atașăm și ajungem să credem că sunt ale noastre. Nu! Nu sunt ale tale! Un procent foarte mic la sută din ce ești tu acum e al tău!>, este pasajul scris de Jassmine în urmă cu aproximativ două luni, privind depășirea limitelor. Tot ea este cea care apelează la propriul exemplu pentru a întări teoria.

Uite, eu am o capacitatea foarte mare de a mă observa. Capacitate pe care am dobândit-o prin multă atenție și exercițiu.
Îți recunosc și ție astăzi că am o preocupare exagerată pentru ordine, curățenie și disciplină. Și știu că acest lucru nu este al meu, este un lucru preluat de la străbunica mea, bunica mea, mama mea. Însă, sunt foarte bine cu asta și mă bucur că am preluat asta de la ele!
Ordinea, curățenia, disciplina pentru mine sunt vitale, îmi sporesc atenția, mă ordonează și echilibrează mental și îmi oferă o foarte bună concentrare.

În schimb, mai am și obiceiul de a-mi schimba tonalitatea vocii și, implicit, starea atunci când mă simt inconfortabil cu o anumită situație. Știu tot timpul când fac asta, știu că este un lucru preluat și fac eforturi să îl înlătur pentru că mă transformă pe moment și nu mă simt bine cu el.

Legătura mea cu Jassmine Cristina este dincolo de acordarea acestui interviu. În 2011 mă pregătea pentru admiterea la U.N.A.T.C., admitere la care nu am mai mers, însă sfaturile date atunci încă-mi sunt aplicabile acum. Am descoperit atunci un om extrem de deschis să facă, benevol, o muncă pentru care alții cereau taxe. Am urmărit apoi un om care crește armonios și sigur, căutând să ofere semenilor un pic din înțelepciunea cu care parcă a venit pe acest pământ. Frumusețea ei exterioară este în echilibru cu frumusețea ei interioară, iar vocea blândă și timbrul melodios încununează statutul de OM cu părul și mintea creață.

Iubește elefanții și brățările colorate. În fiecare țară în care merge își cumpără câte un astfel de suvenir. Nu mă miră afinitatea pentru animal, dată fiind explicația: ELEFANTUL – SIMBOL COSMIC (Prezent doar în Africa și Asia a uimit popoarele lumii prin numeroasele sale reprezentări. În arta, în buddhism și nu numai, elefantul reprezintă puterea regală, forța, demnitatea, răbdarea, smerenia. De asemenea, în arta feng-shui el este un animal care aduce noroc, longevitate și fericire. în mitologie cât și în religie, elefantul a devenit un simbol demn de onorat).

Cine este Jassmine Glodeanu și cum a fost ea copil?
Jassmine este un om complex și integru, de profesie actriță și formator de comunicare și dicție.  A fost un copil ascultător și cuminte. Îi plăceau mult cărțile, îi plăcea să colecționeze tot felul de lucruri, să cânte, să danseze și să se joace cu păpușile și prietenii.

Știm că aveți o relație deosebită cu mama dumneavoastră. Cât credeți că contează pentru un copil să fie susținut 100 % măcar de un părinte?

Am avut și am în continuare o relație extrem de frumoasă cu mama mea. M-a învățat să fiu un om bun și să fiu atentă la tot ce se întâmplă în jurul meu.
Ar fi foarte frumos ca fiecare copil să aibă o relație frumoasă cu părinții lui, și invers.
Iar susținerea despre care mă întrebi este foarte benefică. Susținerea vine din iubire și din dorința de a-i fi bine celuilalt.
Prin cursurile pe care le fac, am cunoscut mulți părinți care își doreau ca cei mici să facă sau să fie într-un anumit fel. De asemenea, am cunoscut și copii triști ajunși la maturitate care regretau că nu au făcut o anumită profesie sau activitate pentru că părinții au vrut altceva pentru ei, iar ei au făcut ce și-au dorit părinții doar din teama de a nu îi supăra.
Viața copiilor nu este a noastră, este a lor!

De ce teatru?

Nu știu exact, nu am avut pe nimeni în familie care să mă inspire. O forță mai mare decât a mea a vrut să fac artă și să lucrez cu oamenii.

Dacă nu era teatru, ce altceva ar fi făcut Jassmine?

Teatru, muzică, predat, teatru, muzică, predat și tot așa…

Ați făcut parte și dintr-un proiect de comedie difuzat de o televiziune națională. Cum a fost această experiență pentru dumneavoastră?

Da! Mă bucur mult că am avut această experiență și că am lucrat cu oameni minunați și profesioniști.
Lucrul cu Domnul Toni Grecu și cu toți colegii de la Serviciul Român de Comedie a fost una dintre cele mai frumoase experiențe profesionale.

Teatru sau film și de ce?

Teatru pentru că e „acum” și film pentru că e „întotdeauna”.

Ați călătorit foarte mult. Care este locul dumneavoastră de suflet și de ce?
Îmi este greu să aleg un singur loc. Voi alege două locuri unde m-aș întoarce oricând: Primul este Sri Lanka. Pentru că sunt mulți elefanți și pentru că este locul în care natura și oamenii au multe de oferit și de primit.
Al doilea este un loc din nordul Californiei unde mă simt ca acasă și unde era plănuit să joc o piesă de teatru în această vară, însă s-a amânat pentru anul viitor.

Când ați plâns ultima oară și de ce?

De curând am plâns puțin pentru că am intrat într-o groapă și mi-am spart o roată de la mașină. M-am supărat pe mine, însă mi-am revenit repede pentru că urma să intru într-o repetiție pentru un spectacol de teatru.
Plânsul în adevăratul sens al cuvântului, l-am avut la începutul acestui an din mai multe motive pe care îmi e greu să le spun acum.

Care este povestea brățărilor dumneavoastră de la mână?

Mâinile sunt mai vesele cu brățări!  Îmi cumpăr câte o brățară din fiecare loc în care merg. Îmi place să îmi cumpăr brățări și elefanți din diferite țări sau orașe.

Ce o sensibilizează pe Jassmine?

Mă sensibilizează multe lucruri, însă cel mai mult mă sensibilizează oamenii în vârstă care nu au o viață ușoară.

Ce înseamnă să iubești? Ce înseamnă pentru Jassmine iubirea?

Cuvântul „iubire” este unul dintre cuvintele cu cele mai multe definiții pentru că face parte din puținele cuvintele care nu au o definiție exactă. De-a lungul timpului, de la Socrate până în prezent, iubirea s-a definit în multe feluri, pentru că fiecare o simte și o trăiește în mod diferit.

Mie îmi place mult Rumi care spune așa într-o poezie: Îndrăgostiții au religia lor. Singurul lor crez este iubirea. Iubirea este flacăra aceea care atunci când este aprinsă, arde totul; doar Dumnezeu rămâne.

Pentru mine să iubești, înseamnă să oferi fără a aștepta nimic în schimb. Iubirea este cel mai înălțător sentiment. Atât!

Susțineți cursuri de dicție și o faceți cu atâta blândețe. Cum a luat naștere acest business și mai ales care a fost motivația?

Mulțumesc pentru cuvântul „blândețe”.  Îmi place mult ceea ce fac! A luat naștere dintr-o joacă și din aprecierea oamenilor. Au fost mai mulți oameni care au observat felul frumos în care vorbesc și m-au îndrumat să dau mai departe această cunoaștere. Așa că o dau mai departe cu mare bucurie!

Cum vă vedeți peste cinci ani?

Nu mă văd în niciun fel. Contează ce fac acum. Dacă acum îmi fac bine mie și celor din jurul meu, peste cinci ani va fi la fel.

Ce îi lipsește omului de rând ca să fie fericit?

Nu știu exact la ce te referi prin „om de rând”. Cred că toți avem nevoie de mai multă încredere în noi înșine, de mai multă credință în Dumnezeu și de speranța că ne va fi din ce în ce mai bine.

Deci, încredere, credință și speranță.

Ce motto aveți în viață după care vă ghidați?

Nu am un motto, am un cuvânt: Fii!

Ce sfaturi aveți pentru tineri?

Sfaturi mă feresc să dau. Pot îndruma sau propune. Îi îndrum să evite compararea cu ceilalți și să învețe să își asculte inima.