La 22 de ani, Denis Tudor trăiește visul oricărui student specialiazat în electronică: e parte din echipa rLoop, a inventatorului și antreprenorului Elon Musk, care deține compania producătoare de autoturisme electrice Tesla Motors si compania SpaceX, care furnizeaza servicii pentru NASA. Inginerii de la rLoop lucrează la ceea ce se vrea un tren de super viteză, care ne va putea duce dintr-un loc în altul cu 1200 km/oră. Trenul viitorului, l-a numit presa internațională. Sau trenul între mașină și avion, cum îi spune Denis Tudor.

Iar contribuția studentului român la trenul viitorului a fost una recunoscută de întreaga echipă de ingineri: “Eu m-am ocupat de toți algoritmii de control ai capsulei, practicând așa-cunoscutul software embedded. Cea mai cunoscută “invenție” pe care am avut-o a fost algoritmul de stabilitate a capsulei, folosind levitația și propulsia, generată de motoare.”

Trenul Hyperloop va lua forma cândva în preajma anului 2020. Apoi, echipa îl va construi în mai multe locuri de pe planetă. Iar Denis Tudor ar vrea să fie acolo când asta se va întâmpla.

Povestește-mi câte ceva despre tine. De unde ești? Unde ai copilărit?

Sunt Denis Tudor, am 22 de ani, originar din localitatea Mangalia, județul Constanța. Am fost tenisman de performanță în copilărie, practicând acest sport timp de opt ani de zile. Consider faptul că mentalitatea de campion a fost dobândită în urma practicării sportului și a educației primite. Am copilărit până la vârsta de 7 ani la bunicii mei de origine tătară, iar după, la Mangalia, orașul natal.

Cu ce se ocupă părinții tăi?

Mama mea este tătăroaică, fiind o fostă atletă de succes, iar actualmente este profesoară de sport la Liceul Teoretic Callatis. Tatăl meu este inginer proiectant de nave, fiind fostul director al șantierului naval din Mangalia. Actualmente, el este retras din activitatea de inginer, având anumite business-uri de turism la țărmul Mării Negre.

Unde ai făcut școala?

Școala am făcut-o la Liceul Teoretic Callatis. Da, clasele 1 – 12 le-am făcut acolo. În plus, mama mea mi-a fost profesoară de sport în vreo cinci ani pe care i-am petrecut în acel liceu. Am rămas prieten cu mulți profesori pe care i-am avut.

Când și de ce ai ales Politehnica? Ce specializare?

Am ales-o încă din clasa a 10-a. Mereu am fost pasionat de materiile legate de matematică și fizica, lucrând de pe niște gazete rusești. Se cunoaște faptul că rușii promovează într-un alt mod aceste materii. Sunt la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației, dar, din păcate, tot ce realizez la proiecte provin dintr-un hobby de-al meu, și nu se predau asemenea chestii la facultate. Sunt de părere ca facultatea iți prezintă anumite căi pe care le poți avea în viață, dar niciodată nu te va învăța ceva practic. Ingineria, în sine, se învață practicând.

Cum au fost primii ani de studenție?

Acum trec anul IV. Primii ani… Am să încep prin a spune faptul că facultatea promovează clasa de mijloc a societății. Din păcate, creativitatea nu este deloc promovată. Mereu mi-am susținut idea aceasta și în fața profesorilor, chiar dacă am avut de suferit. În ciuda faptului că sunt de această părere, mereu am avut medii mari, deoarece am vrut să îmi demonstrez mie că pot face și lucruri pe care nu le plac, iar disciplina dobândită de la sportul practicat în copilărie mă face să fiu un campion.

Când ai auzit prima dată de Elon Musk? Dar de Hyperloop?

Cum toții studenții vor să facă și altceva în afară de facultate, m-am angajat la o companie. Acolo l-am întâlnit pe Sorin Vasile, care mi-a propus să ne înscriem la acest concurs. Am participat la nenumărate concursuri tehnice, iar aproape mereu am câștigat premii, dar SpaceX, Tesla, NASA sună altcumva. A fost declarat  cel mai bun concurs de inginerie din Statele Unite în ultimii ani. Ne-am calificat în faza finală, așa am ajuns în State. Fiind doar două persoane, am hotarât să acceptăm să intrăm în echipa rLoop, dar Sorin având alte planuri, am rămas singur în echipă. rLoop a câștigat titlul de cea mai bună echipă non-universitară, iar Massachusetts Institute of Technology (MIT) a câștigat titlul de cea mai bună echipă universitară.

Povestește-mi cum te-ai inscris, cu ce idee.

Ideea noastră a fost proiectarea prin calcule a capsulei, dar și design-ul ei. Design-ul nostru a fost foarte asemănător cu al celor de la rLoop, fapt pentru care am făcut această mutare.  Vara aceasta am fost plecat în Silicon Valley să lucrez cu echipa mea, rLoop, la prototip. Am realizat tot ce ține de parte de control, de la senzori, până la cel mai important lucru, și anume algoritmul de stabilitate a capsulei, folosind levitația și propulsia generată de motoare.

Descrie, pentru noi, necunoscătorii, ce este Hyperloop? Care sunt avantajele sale?

Hyperloop… poate fi interpretat ca un tren de mare viteză. Este vorba de o capsula ce se va afla într-un tub cu condiții atmosferice joase. Teoretic, capsula va levita și va circula între San Francisco și Los Angeles cu peste 1200 km/oră. Este acel mijloc de transport în comun, între masina și avion, ce poate fi intepretat asftel: nu folosesc avionul pentru o distanță așa de scurtă, din cauza problemelor de timp ce apar la bagaje sau check in, dar nici nu pot folosi mașina pentru că distanța este prea mare. Avantajul tehnic este consumul redus datorat condițiilor de presiune atmosferică foarte joasă. O călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion, în timp…

Când crezi că va prinde cu adevărat forma Hyperloop? Vom circula vreodată cu el? Când? Dar în România, când îl vezi posibil?

Hyperloop este preconizat că va apărea în anul 2020. Părerea mea este că se va întârzia ușor cu această dată. În România… înainte de Hyperloop trebuie rezolvate alte probleme sociale mai importante, dar poate în 50 de ani…

De ce crezi ca Elon Musk a ales varianta asta, a unui concurs de idei pentru studenți?

Elon Musk a avut această idee pentru că, de-a lungul timpului, oamenii tineri mereu au fost inventivi, chiar biologic vorbind, este un anumit range din viață în care poți face lucruri, după care, ușor, ușor, te plafonezi. El crede în studenți și în idei. Sunt sigur că dacă și-ar dori, ar putea angaja cei mai buni ingineri din lume să facă această treabă.

L-ai cunoscut pe Elon Musk personal? Cum e?

L-am cunoscut pe Elon Musk, dar nu personal, ci cu un grup de oameni. Este foarte cool, un om cu mentalitate, un om simplu și modest. Mereu ne-a dat încrederea că suntem cei mai buni, chiar exprimându-se: “You are the light of the world” (n.r. „Voi sunteți lumina lumii”).

Cum sunt munca și viața în Silicon Valley, față de mediul universitar de la Politehnică? Cum a fost vara asta în SUA?

Silicon Valley… pe scurt, poate fi descris cu următoarea sintagmă: “Vor să facă.” Chiar dacă unii oameni nu sunt pregătiți tehnic, își doresc, iar acest lucru este cel mai important. În plus, sunt foarte deschiși să accepte idei noi, să învețe, iar niciodată nu ești privit dubios dacă greșești, chiar fiind admirat deoarece ai cercetat și ai descoperit că anumite chestii nu funcționează. Politehnica este încă influențată de perioada comunistă, dar sper că totul se va rezolva cu timpul. Vara asta în SUA: am muncit, am muncit chiar 7 zile din 7, dar nu o pot numi muncă. Il pot numi hobby. Încă o dată, eu m-am ocupat de toți algoritmii de control ai capsulei, practicând așa-cunoscutul software embedded. Cea mai cunoscută “invenție” pe care am avut-o a fost algoritmul de stabilitate a capsulei, folosind levitația și propulsia, generată de motoare. În plus, m-am ocupat de acționarea frânelor “Eddy”, plus de toți senzorii pe care îi vom folosi. Ultima parte, cea cu senzorii, a fost făcută cu un alt coleg, Marek, un polonez în vârstă de 30 de ani care lucrează la CERN Geneva (n.r. Acceleratorul de particule elementare…).

În ce stadiu al concursului te afli acum? Ce urmează?

Urmează să ne testăm toate codurile la SpaceX, în Los Angeles, în tubul vidat oferit de ei, după care vom mai avea câteva luni în care vom finaliza acest proiect. Competiția va fi în ianuarie, când echipele își vor testa capsula în tub. Credem că vom fi din nou campioni. Probabil, după concurs, vom încerca să obținem fonduri, să construim Hyperloop în diverse locuri de pe planetă.

Ce temeri ai când te gandești la Hyperloop?

Cum există atacuri teroriste de anumite tipuri, pot zice că și aici ar putea să intervină un factor uman. Din punct de vedere tehnic, condițiile de presiune scăzută pot influența funcționalitatea, existând nenumărate consecințe negative.

Cum te-a schimbat această experiență?

Experiența din vara aceasta m-a maturizat, în primul rând, social. Văd lucrurile altfel, întâlnind nenumărate culturi de pe glob. Din punct de vedere tehnic, am învățat cum se poate lucra profesionist la un proiect.

Te-ai gândit la o viață dedicată acestui domeniu în străinătate? Cum îți sună ideea de a lucra în altă țară?     

Dat fiind faptul că am văzut cum evoluează lucrurile acolo, sunt tentat să plec, deoarece sunt conștient că aș putea să mă dezvolt mult mai bine, dar sunt sigur că, în sinea mea, ar exista un sentiment de regret pentru România, dar nu și pentru poporul român. Viața mea va fi dedicată domeniului, neavând importanța unde voi evolua

CITAT: „Vara asta în SUA am muncit. Am muncit chiar 7 zile din 7, dar nu o pot numi muncă. Il pot numi hobby.” Denis Tudor, student la electronică