Peste 500 de monede şi 18 podoabe dacice din argint, printre care se regăsesc şi piese unicat care aparţin României, au fost recuperate de Poliţie din oraşul austriac Salzburg şi vor fi expuse joi la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).
Recuperarea obiectelor a fost posibilă datorită colaborării mai multor instituţii: Ambasada României în Republica Austria, Ambasada Republicii Austria în România, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba şi Muzeul Naţional de Istorie a României.
Ele vor fi prezentate în cadrul unei conferinţe de presă care va avea loc joi, la ora 14.00, la sediul MNIR, Sala Lapidarium, Calea Victoriei nr. 12, în prezenţa unor înalţi reprezentanţi ai instituţiilor care au colaborat la succesul acestei ample acţiuni de repatriere.
Printre cei care vor lua cuvântul se numără: dr. Augustin Lazăr, Procuror General al României, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Chestor principal de poliţie Alexandru Cătălin Ioniţă, Inspector General al Poliţiei Române, Benedikt Saupe, consilier în cadrul Ambasadei Republicii Austria în România, dr. Ernest Oberländer – Târnoveanu, manager al Muzeului Naţional de Istorie a României.
Piesele, de o valoare excepţională, au fost recuperate cu sprijinul poliţiei din oraşul austriac Salzburg, acestea făcând obiectul unor cercetări ample care au în centrul lor traficul ilicit de bunuri culturale mobile.
Lotul de monede cuprinde atât piese numismatice dacice din argint emise în secolele III-II a.Chr., cât şi emisiuni romane republicane şi imperiale emise între secolele II a.Chr şi I p.Chr., acestea fiind monede care au circulat în spaţiul intra-carpartic şi la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între secolele III a.Chr-I p.Chr.
În ceea ce priveşte lotul de 18 podoabe de origine dacică acesta cuprinde: brăţări, fibule, un colier cu pandantive, un lanţ şi un pinten. Acestea sunt databile între secolele I a.Chr. şi I p.Chr., fiind realizate în ateliere din spaţiul locuit de către geto-daci, cu predilecţie Transilvania (spaţiul intracarpatic), Sălaj-Crişana (spaţiul de la vest de Carpaţii Apuseni), Banat şi Oltenia. Se remarcă două tipuri de brăţări unicat, realizate din bare de argint, una dintre brăţări având terminaţiile în formă de cap de lup, în timp ce o serie de brăţări se individualizează prin prezenţa unor inele de care sunt prinse pandantive mici în formă de secure.
Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT.
Ca urmare a acestor acţiuni, patrimoniul cultural naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri precum: brăţări dacice regale din aur, monede din aur şi argint de tip Koson, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, monede greceşti din aur de tip Lysimachos, unelte şi arme din fier.