Cele trei sedii ale Muzeului Maţional „George Enescu”, Bucureşti, Sinaia, Tescani, vor fi deschise de 1 mai, între orele 10.00 şi 17.00, anunţă instituţia.

Muzeul este închis luni, însă va fi deschis de Ziua internaţională a muncii, ultima intrare fiind la 16.30.

Muzeul Naţional ”George Enescu” deţine cvasitotalitatea manuscriselor muzicale ale lui George Enescu. Vizitatorii pot vedea instrumentele: câteva dintre viorile lui Enescu, Guarnieri fiind cea mai cunoscută, care de câţiva ani este mânuită de Gabriel Croitoru. Mai sunt expuse o colecţie de scrisori, articole de presă.

Într-un tur ghidat prin Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei din Bucureşti, vizitatorul va retrăi viaţa lui Enescu, din copilărie şi până în anii maturităţii, ai celebrităţii. Pe pereţi sunt diplome de absolvire, fotografii, manuscrise de partituri, obiecte dragi, instrumente, o fotografie carismatică cu Enescu în vremea ”Poemei Române”, alta cu Maruca Cantacuzino, la 1900. Cei doi s-au întâlnit prima dată la Peleş.

În palat se află şi un portret al lui Enescu realizat de Corneliu Baba. Alături, artistul postimpresionist Henri Martin a reprezentat-o pe principesa Elena Bibescu, pianistă, una dintre cele mai importante persoane din viaţa lui Enescu.

Privitorul va fi curios să afle aici şi o baghetă pe care Enescu a primit-o de la dirijorul permanent al Filarmonicii, Eduard Wachmann, în semn de preţuire. La fel şi prima lui vioară cu arcuşul realizate pe mărime.

Muzeul Naţional ”George Enescu” deţine cinci viori în depozit, printre care Guarnieri, care este deja cântată din 2008 de Gabriel Croitoru. Specialiştii sunt de părere că instrumentele cu coarde trebuie cântate. ”Expunerea le face rău”.

În expoziţia permanentă se poate vedea şi prima pagină dintr-o lucrare pentru pian şi vioară, intitulată ”Impresie din copilărie”. Cu toate că arată indescifrabil, specialiştii spun că ”indică foarte clar ce vrea autorul”. Când îşi alegea copistul, Enescu cerea multă răbdare.

George Enescu a fost primul muzician primit în Academia Română, onoare care i-a fost făcută însă după ce a fost primit în Academia Franceză.

La muzeu sunt expuse costumul de concert, fracul şi cel de academician, însoţit de sabia şi bicornul, care ofereau un statut de cavaler.

În Palat, o piesă spectaculoasă, cu o vechime de peste 100 de ani, este pianul Steinway, cumpărat de Grigore Cantacuzino. A fost ales în aşa măsură încât să se încadreze cu mobilierul. Este un grand piano, confecţionat manual, la Hamburg şi la New York. O parte din componente erau create la atelierul din New York şi asamblate la Hamburg. Din informaţii pe care le furnizează firma, pianul e făcut spre sfârşitul secolului XIX.