Trei organizaţii de mediu din România şi-au propus un proiect revoluţionar, care să schimbe cu adevărat comportamentul şi atitudinea românilor faţă de mediu. În implementarea lui, pleacă de la bază, adică de la copiii de 10-14 ani, care vor fi pregătiţi să crească în cetăţeni activi, implicaţi, preocupaţi de mediu şi, mai ales, responsabili.
Omenirea consumă, în prezent, resurse de parcă ar avea la dispoziţie o planetă şi jumătate, potrivit raportului WWF Planeta vie.
Iar lucrurile nu merg spre bine, din contră, din ce în ce mai multe resurse sunt epuizate, specii pe cale de dispariţie sau în situaţii de risc, ape murdare, păduri tăiate etc. Activiştii susţin că problemele de mediu cu care luptăm nu sunt altceva decât efecte ale unor decizii luate în ultimele decenii, industriale, post industriale etc.
Asta vor să le arate şi profesorilor de gimnaziu, iar cu ajutorul lor să disemineze informaţia corectă către elevi, dublată de practică. Cu alte cuvinte, Asociația Greenitiative, în parteneriat cu WWF-România și Asociația Viitor Plus au creat nou instrument destinat educaţiei ecologice în şcoli, care îşi propune să transforme elevii în cetăţeni activi şi responsabili.
Acest instrument este online, se numeşte Platforma Şcoli Verzi, şi cuprinde un kit educativ digital destinat profesorilor de gimnaziu interesați să introducă în currriculumul la decizia școlii un curs opțional de educaţie de mediu.
Speranta in mai bine
Pentru început, formula aceasta va fi testată şi promovată de 100 de profesori din 6 județe: București, Brașov, Călărași, Maramureș, Mehedinți și Suceava, începând cu anul şcolar 2015-2016.
Practic, 30 de școli și 2.400 de elevi vor testa componentele kit-ului, care va fi permanent îmbunătăţit, pe baza feedback-ului primit.
“Poate peste 20-30 de ani un elev care va trece prin Platforma Şcoli Verzi va deveni ministru, sau prim-ministru sau director de mare companie şi va lua deciziile corecte în ceea ce priveşte mediul”, explică Teia Gavrilescu de la Asociația Viitor Plus.
Decizii corecte înseamnă, în primul rând, gândire critică şi echiparea cu informaţii şi instrumente care să îi ajute să judece echilibrat situații complexe și să se implice direct în găsirea celor mai sustenabile soluții la probleme locale și globale de mediu precum pierderea biodiversității, schimbările climatice sau supraexploatarea resurselor naturale. Practic, să îi transforme în mici locotenenţi ai schimbării – expresie a ministrului Mediului, Attila Korodi – pe elevii de clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a.
Cătălina Murariu de la WWF, expert în educaţie în acest proiect, detaliază cum se va produce schimbarea: de-a lungul anului şcolar, în trei module de lucru, elevii vor descoperi, mai întâi, ce primesc de la natură, apoi se vor uita la ce dau înapoi naturii, iar, la final, se vor apleca practic asupra soluţiilor potrivite pentru a rezolva probleme de mediu din şcoală sau din comunitatea în care locuiesc.
Obiectivul mare al acestui proiect este ca fiecare puşti care trece prin cursul opţional de educaţie de mediu să capete un filtru prin care să privească fiecare decizie de zi cu zi prin impactul asupra planetei. Astfel va putea să decidă raţional şi responsabil ori de câte ori alege un mijloc de transport cu care să ajungă la şcoală sau atunci când merge la cumpărături cu părinţii.
Felicia Ienculescu-Popovici, iniţiatoarea şi coordonatoarea proiectului – despre ale cărei idei de educaţie ecologică aţi aflat tot pe viitorulromaniei.ro – a adunat experienţa a şapte ani de proiecte prin şcoli şi s-a gândit că e cel mai bine ca noul proiect să se plieze pe constrângerile sistemului educaţional din România. De aici ideea de a introduce cursul opţional în curriculumul la decizia şcolii.
“Pornim un sistem care vine de jos în sus, nu se impune de undeva de sus, noi încercăm să convingem profesorii să fie alături”, explică Felicia Ienculescu, fondatoarea Greenitiative. Iar Magor Csibi, directorul WWF România, punctează foarte bine că proiectul: “ îşi doreşte să schimbe o generaţie”, mai ales că schimbarea cea mai sustenabilă în şcoală se clădeşte.
În plus, proiectul oferă şi o reţea în care profesorii se pot întâlni şi face schimb de informaţii şi astfel pot contribui permanent la îmbunătăţirea cursului.
Romanii si educatia de mediu
Un astfel de proiect este necesar pentru a creşte nivelul de informare şi educare al românilor pe chestiuni privind mediul înconjurător. Conform Eurobarometrului Special Attitudes of European Citizens towards the Environment (martie 2008), la capitolul Informație de mediu, la întrebarea “Cât de informat vă simțiți pe tema chestiunilor de mediu?”, românii se situează, alături de bulgari, pe ultima poziție, doar 30% dintre cei intervievați considerând că sunt informați.
Același studiu repetat în 2011 relevă o îmbunătățire a procentului celor care se consideră bine informați pe teme de mediu în România: 47%. Totuși, România rămâne la coada clasamentului, mai precis pe penultimul loc din UE, foarte departe de țări precum Suedia, Danemarca sau Marea Britanie, unde peste 75% sau chiar 80% din populație se consideră bine informată.
În plus, conform Raportului de Cercetare și Analiză privind Protecția Mediului în România Urbană intitulat „Gândește politici verzi”, realizat, în 2008, de Fundația Terra Mileniul III și Asociația ALMA-RO, elevii sunt cuprinși (alături de casnice și de persoane care trăiesc din prestații sociale de nivel redus) în segmentul “eco-indiferenților”.
În acest context, școala are un rol esențial în schimbarea datelor problemei și în pregătirea de cetățeni activi, implicați și responsabili, în acord cu standardele europene și globale de dezvoltare sustenabilă.
Citat: „Cei care sunt micii locotenenţi ai acestui proiect, copiii, sunt generaţiile schimbării, cei care vor face lucrurile altfel decât noi„, ministrul Mediului, Attila Korodi.
Programul este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu suma de 148.703 euro, proiectul Platforma Școli Verzi- Advocacy, eco educație și susținere pentru școli sustenabile şi se va finaliza în martie 2016.
Credit foto: scoliverzi.ro