Dacă intrați în curtea Universității Tehnice de Construcții din București, de pe bulevardul Pache Protopopescu, o să vedeți în spatele curții, în stânga, o casă ciudată, ca o machetă pentru vreo construcție de viitor. Pentru a ajunge la intrare, parcurgeți un drum care șerpuiește printr-o grădină cu felinare și panouri solare. În fața intrării este parcată o mașină electrică, iar lumina din curte și din casă e un pic diferită de lumina pe care o avem în casele noastre, nefiind la fel de puternică. „Casa verde” din curtea facultății se numește EFdeN, un proiect gândit de studenții universităților de Construcții, Politehnică și Arhitectură, care s-a calificat în 2014, în finala competiției Solar Decathlon de la Versailles, Franța.

O echipă de 70 de studenți români de la Universitatea Tehnică de Construcţii, Universitatea de Arhitectură şi Universitatea Politehnică au lucrat atunci la realizarea proiectului. Viitorul României a stat de vorbă cu cei doi tineri care au pus bazele proiectului, Claudiu Butacu și Mihai Toader-Pasti, care ne-au povestit despre acesta, cum văd ei viitorul în domeniul construcțiilor și cum au reușit să aibă un succes atât de mare.

Denumirea de EFdeN, spun ei, pleacă de la funcția matematică f(n), unde n este natura. În prezent, proiectul studenților are 131 de sponsori și asta nu înseamnă doar bani, dar și sponsorizare direct prin resursele necesare pentru a construi și a asigura mentenanța unei locuințe verzi.

O casă altfel

„Casa are o suprafață construită de 179 de metri pătrați, parter și etaj. Avem și o seră în interior care ajută la menținerea temperaturii, spre exemplu. Până acum, peste 10.000 de persoane au vizitat casa”, a explicat Mihai.

Este o tehnologie care cel mai probabil va fi viitorul în construcții, case sustenabile, care nu consumă mai mult decât au nevoie, regenerează ceea ce folosesc și care nu costă la facturi. O casă inteligentă, cum este la modă acum. „Ideea este să consume cât mai puțină energie, cât mai puțină apă, să folosim cât mai puține materiale. Pentru asta am folosit becuri LED, panouri solare”, a spus Mihai.

Problema însă este găsirea de fonduri pentru un astfel de proiect, pornit de la zero și care poate ajunge la costuri de peste un milion de euro. Nu este pentru prima dată când cei doi au încercat să creeze de la zero o casă eco. În 2010 a fost proiectul PRISPA, o casă de lemn, dar pe care au fost nevoiți să o vândă din lipsă de fonduri. Ambiția de viitor a studenților este construirea unui întreg cartier de blocuri după acest sistem, poate chiar aici în România, dacă vor găsi sprijinul financiar de care au nevoie, iar un apartament într-o astfel de clădire ar intra în costurile care acoperă prima casă.

„Sunt 350 de oameni care s-au implicat până acum, iar în prezent sunt 35 de persoane implicate activ, majoritatea studenți de la Facultatea de Construcții și de la Arhitectură, dar avem și masteranzi și doctoranzi”, povestește Mihai.

Dar nu numai tineri studenți s-au implicat în proiect, ci și persoane trecute de 40 de ani

„Am avut și un coleg de 45 de ani care era masterand la Politehnică și am mai avut un coleg care era în ciclul de licență și acum face masterul în continuare la Instalații și are peste 40 de ani și doi copii”, a completat colegul său, Claudiu Butacu.

În toți acești ani cât s-au străduit să construiască de la zero, cei doi au învățat perseverența, disciplina și răbdarea, fiindcă le-a luat mult timp până când să apară și succesul. Când erau în liceu, niciunul din ei nu s-ar fi așteptat ca viața să o ia pe acest drum. „Voiam să fim sportivi, la sport ne gândeam”, își aduce aminte Claudiu râzând. El mai spune că tinerii care sunt acum la liceu sau la facultate au tot mai multe opțiuni și trebuie să se implice devreme în muncă, în voluntariat, fiindcă școala este blocată într-un model al trecutului.

„Învățământul de azi nu e adaptat la ce se face acum în piață, e adaptat la anii 1990. Dacă vrei să faci ceva, trebuie să faci din proprie inițiativă, pe lângă școală, să participi la evenimente cum este start up weekend, să te duci la tot felul de organizații care te învață ceva. Aceste activități de disciplinează, te învață responsabilitate, noi încă avem probleme cu oameni care nu reușesc să se trezească dimineața. E o alegere la un moment dat, dacă te trezești la 9 sau la 10, alegi să ajungi mai târziu acasă, să-ți plătești facturile mai târziu, dar unii au impresia că viața e prea roz și atunci când dau de greu, fug. Foarte mulți străini spun că România este o țară de investiție, de creație. Lumea se mulțumește cu puțin. Noi am zis că dacă facem ceva, atunci facem corect până la milimetru, odată ce ne-am asumat construcția unei case. Oamenii ne-au lăudat, dar noi, pe lângă componenta de construcție a unei case, am făcut management, comunicare, marketing, adică a trebuit să ne ținem de 130 de companii organizând și participând la evenimente, prezentări și platforme. Prin campanii ne-am prezentat produsele și zona pe care noi am dezvoltat-o și asta ne-a ajutat să ne dăm seama cum merge piața”, a explicat Claudiu munca și efortul depus pentru a face din EFdeN un proiect de succes.

„În România se poate, dar e al naibii de greu. Sunt multe lucuri aici care se pot schimba sau îmbunătăți, e o piață foarte diamică aici, în Vest s-au cam așezat lucurile. Dacă toată lumea pleacă cu gândul că se vor întoarce la un moment dat în România și nu rămâne nimeni să o transforme, unde ajungem? Trebuie să rămână cineva să schimbe țara și într-un fel, noi ne- am asumat rolul acesta”, a adăugat Mihai. 

CITAT: “„Învățământul de azi nu e adaptat la ce se face acum în piață, e adaptat la anii 1990. Dacă vrei să faci ceva, trebuie să faci din proprie inițiativă, pe lângă școală”. Claudiu Butacu, student

https://www.youtube.com/watch?v=6hIfKt2AI-Y