Rulează în aceste zile în cinematografe „Un pas în urma serafimilor”, un film în regia lui Daniel Sandu, a cărui acțiune se desfășoară într-un seminar teologic, precum cel din amintirile regizorului (care a studiat cândva într-un astfel de seminar), populat de preoți incorecți și de adolescenți care încearcă să-și găsească drumul în mijlocul unui sistem corupt.

În distribuție îl regăsim pe Vlad Ivanov, dar și actori tineri, precum Ilie Dumitrescu Jr., fiul fotbalistului cu același nume. Pe Ilie Dumitrescu îl cunoaștem, ni-l amintim pe omul care a și-a pus toată țara la picioare în celebrul meci cu Argentina dintr-o noapte românească a anului 1994. Atunci Ilie Dumitrescu atingea geniul, cu un gol din lovitură liberă, ales printre cele mai frumoase reușite ale competiției, dar și o a doua realizare în care a înscris poate din cea mai frumoasă fază realizată vreodată de naționala de fotbal a României. Pe Ilie Dumitrescu Jr. îl știm însă mai putin, dar îl vom afla în rândurile de mai jos.

Toto, cum i se spune în viața reală, este în film Olah, un adolescent rebel, care atrage rapid atenția spectatorului. Ilie Dumitrescu Jr. studiază de ceva vreme actoria, a mers mai întâi la școala ținută de Bobby Păunescu și profesoara americană Ivana Chubbuck, iar la facultate a ales tot actoria, fiind acum student în anul II, la Londra. Poate că l-ați văzut deja în lungmetrajele „Love by Design” (regia: Michael Damian) sau „Palatul Pionierilor B’92” (regia: Bobby Păunescu), film în care avea chiar unul din rolurile principale, era Veronel Milenkovici, un alt adolescent nonconformist. Dar dacă filmul lui Daniel Sandu îl prinde într-un seminar ortodox, filmul lui Păunescu îl prindea într-un bordel. În concluzie, nu a ajuns un fotobalist rebel, ca tatăl său, ci a devenit rebelul din filme. Doamnelor și domnilor, Ilie Dumitrescu Jr., alias Toto!

Cine este Toto?

Ți se spune Toto. De ce?

Nu știu să spun exact de ce, însă așa îmi spune mama și familia încă de mic. Când se striga „Ilie” în casă, era o ușoară confuzie deoarece două persoane răspundeau la apel așa că „Toto” a fost soluția. 

Povestește-ne despre tine, te-ai născut în Mexico City și ai copilărit în România. Cât te atrăgea fotbalul când erai mic?

M-am născut în Mexico City, dar m-am intors în România când aveam un an. Fotbalul m-a atras foarte tare când eram mic, atât de mult încât am refuzat să adorm sau să mănânc fără să fiu in echipamentul de fotbal. În timp, însă, am dezvoltat altă pasiune mai mare – actoria.

Cum ai ales să mergi la cursul de actorie înființat de Bobby Păunescu și Ivana Chubbuck?

Am văzut reclama pe internet și m-am documentat despre cine era vorba; am decis că am posibilitatea să învăț și să înțeleg mai multe despre actorie dintr-o perspectivă bazată pe asumare și onestitate.

Studiezi acum actoria la Londra, la facultate. De ce Londra, cum e studenția acolo?

Am ales Londra pentru sistemul de învățământ de prestigiu, dar și pentru oportunitățile pe care ți le oferă „marele oraș”.

Cum ți-a schimbat actoria viața până acum?

Actoria m-a îndemnat să descopăr, să trăiesc și să iubesc. Mi-a amplificat trăirile și mi-a dat șansa de a găsi răspunsurile pe care le căutam de la viață.

Rebelul din „Un pas în urma serafimilor”

Cât te-ai regăsit în Olah, adolescentul ajuns într-un seminar teologic în căutarea lui Dumnezeu, care a fost marea provocare pe care ți-a adus-o rolul?

Provocarea cea mai mare a fost de a putea pulsa suficientă energie pentru a ține sub control tot seminarul. Rebelul din mine a fost Olahul de care aveam nevoie ca reper și motivare.

Ce ai învățat de la regizorul Daniel Sandu sau de la Vlad Ivanov, mai experimentatul tău coleg de platou? E vreun sfat primit la filmări care ți-a rămas în minte?

Daniel Sandu si Vlad Ivanov sunt doi oameni extraordinari. Am avut nenumărate lucruri de învățat de la ei si cel mai mult i-am admirat pentru inteligența și modestia lor. Vlad Ivanov este super politicos și te ucide cu bunătatea, talentul și puterea lui de empatie.

Pentru că în film e vorba și de sistemul corupt, cu ce impresii ai plecat în urma filmărilor cu privire la societatea de la noi, așa cum se reflectă ea în film? Apoi, pentru că faci parte din generația tânără, ce ți-ar plăcea să schimbe generația ta în România?

Societatea de la noi se reflectă în film din cauza lipsei de educație la nivel general cât și a corupției care exploatează asta. Fac parte din generația care va schimba direcția de mers a vasului înainte de a fi prea târziu, îmi doresc asta.

Ce au zis părinții tăi după ce te-au văzut în „Un pas în urma serafimilor”?

Părinții sunt foarte subiectivi, dar pot zice totuși că le-a plăcut interpretarea mea și s-au bucurat de această performanță.

Fotbal, artă, viață

Fotbal. Ca fiu al unui cunoscut fotbalist, ce relație ai cu fotbalul? Cu ce echipe ții? 

Nu am tangențe mari cu fotbalul, deși îmi place foarte mult și admir atleții pentru performanțele lor. Am jucat în echipa școlii, însă mai departe de atât nu m-am dus. Urmăresc fotbalul și îmi place să joc FIFA pe Playstation. Steaua este alegerea clară și apoi, din echipele de afară, aș alege Real Madrid.

Artă. Actoria este singurul domeniu artistic cu care ai avut de-a face? Ai mai cochetat și cu alte arte? Ce faci în timpul liber?

Mi-a plăcut pictura când eram mai mic și am o mare pasiune pentru arta modernă. Îmi place să fac sport, să citesc, să cunosc lume frumoasă și să mă distrez. Ascult orice fel de muzică, chiar și clasică. Muzica electronica, însă, îmi place teribil de mult.

Ajung destul de des și la teatru și recunosc că sunt fascinat de scenă.

Teatru. Apropo, te interesează să faci și teatru?

Prefer să fac film, deși la facultate învăț teatru.

Roluri. Ce roluri ai mai avut până acum, în ce ai mai jucat?

Am mai făcut parte din trei distribuții de lungmetraj. Mai întâi „Love by Design” („Dragoste și design”, 2014) alături de Jane Seymour si David Lipper, apoi „Palatul Pionierilor B’92” (2015) unde am avut rolul principal, iar filmul a făcut parte din selecția oficială din cadrul festivalului Sundance. Dar de „Un pas in urma serafimior” sunt cel mai mândru.

Viață. Locuiești în prezent la Londra. Ce îți place acolo mult mai mult decât la București și ce îți lipsește din România? Unde ți-ar plăcea să te stabilești și de ce? 

Sunt la facultate la Londra. Îmi place să locuiesc aici pentru diversitatea și deschiderea orașului, dar îmi lipsește familia. Este destul de greu uneori să stai departe de ai tăi. Mi-ar plăcea să locuiesc în Los Angeles. Acolo vreau să mă mut după ce termin studiile. De ce? Este mai mult decât evident…

CITAT: „Actoria m-a îndemnat să descopăr, să trăiesc și să iubesc. Mi-a amplificat trăirile și mi-a dat șansa de a găsi răspunsurile pe care le căutam de la viață.” Ilie Dumitrescu Jr., actor