Mihai Cantacuzino, unul dintre cei șase fii ai mai celebrului Constantin, a fost spătar al Țării Românești la sfârșitul secolului al XVII-lea.

În sensul că domnitorul se rezema pe el, cumva, adică se baza c-o să-i care sabia și buzduganul când el are mâinile ocupate cu treburile țării și, la nevoie, o să comande oștile pe câmpul de luptă.

Poate pentru că se simțea un pic vinovat din cauză că lucra cu arme albe, Mihai a ctitorit ceea ce este astăzi cel mai vechi spital din București: Colțea. Era decembrie 1704.

Celebrul turn al frumoasei clădiri era, la acea vreme, cea mai înaltă construcție din București. Într-atât de impunătoare încât prin urbe apăruse expresia ”înalt ca turnu’ Colții”. Cantacuzino murea la scurt timp dar, 150 de ani mai târziu, în cinstea lui era ridicată o statuie care deține și ea, în zilele noastre, un record: este cea mai veche statuie din București.

Vechi îs toate acum, dar, la acea vreme, Colțea era un spațiu de un remarcabil modernism, casă a primelor specializări medicale din România și loc binecuvântat, ai cărui angajați își făcuseră un obicei din a trata orice bolnav, fie el bogat ori sărac.

Material realizat in cadrul „Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic