Transportul subteran bucureștean se întinde pe aproape 70 de kilometri și se desfășoară pe o rețea de patru magistrale (M1, M2, M3, M4).

Primul tronson al Magistralei 1a fost inaugurat în 1979, având șase stații și o lungime de 8, 1 kilometri. Metroul pleca de la stația Semănătoarea și ajungea până la Timpuri Noi. Cele șase stații erau Semănătoarea, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii și Timpuri Noi, potrivit Historia.ro

Denumirile stațiilor-capăt de linie (Semănătoarea și Timpuri Noi) au fost date după fabricile care funcționau în zonă. Celelalte stații, respectiv Grozăvești, Eroilor, Izvor și Piața Unirii, au primit numele piețelor și cartierelor din apropiere, a povestit Gheorghe Udriște, fostul director Metrorex.

Stații cu nume de personalități

Aceleași denumiri au rămas și până în ziua de azi, cu excepția stației Semănătoarea. Aceasta a fost botezată Petrache Poenaru, în iulie 2009, în urma unei campanii care și-a propus să adapteze denumirile stațiilor la realitățile actuale ale Bucureștiului.

Tot în cadrul acestui proiect, Armata Poporului s-a transformat în Lujerului, Industriilor a fost botezată Preciziei, Depoul I.M.G.B. a devenit Berceni, stația I.M.G.B. a primit numele de Dimitrie Leonida, Policolor s-a schimbat în Nicolae Teclu, iar Linia de Centură a primit denumirea de Anghel Saligny. De ce au fost alese aceste noi nume pentru stațiile de metrou a explicat tot Gheorghe Udriște.

Pentru stația Semănătoarea a fost ales numele Petrache Poenaru, pentru că în zonă funcționează cel mai important campus universitar din țară, respectiv Politehnica și Complexul Regie. Poenaru a fost organizatorul învățământului românesc, inginer, mathematician, fondator al Colegiilor Naționale din București și Craiova, inventatorul tocului rezervor (stiloul de mai târziu) și creator al steagului României moderne.

Armata Poporului a devenit Lujerului, pentru că se află în apropierea străzii și a pasajului cu același nume. Stația primise numele inițial după Bulevardul Armata Poporului, care în prezent se numește Iuliu Maniu.

Industriilor s-a transformat în Preciziei, după Bulevardul cu aceeași denumire. Numele inițial fusese datorat zonei industriale în care se afla stația. De asemenea, numele stației I.M.G.B. (Întreprinderea de Mașini Grele București) a fost schimbat în Dimitrie Leonida, renumit inginer român căruia i-a aprținut ideea metroului la începutul anilor 1900.

Berceni, singura stație de metrou la suprafață

Totodată, Depoul I.M.G.B. a devenit Berceni, datorită apropierii de localitatea cu același nume. Aceasta este singura stație de metrou supraterană din Capitală, fiind situată în extremitatea sudică a orașului. Stația Linia de Centură a preluat numele lui Anghel Saligny, proiectantul podului de cale ferată din Cernavodă, considerat cel mai important simbol al ingineriei românești din perioada de început.

Policolor s-a transformat în Nicolae Teclu, academician și chimist român cu renume mondial. Acesta este inventatorul „becului Teclu‟. Inițial, stația purta numele fabricii Policolor, un brand important pe piața lacurilor și vopselelor. Acestea nu au fost singurele schimbări din istoria metroului românesc, în 1990 modificându-se numele altor două stații.

Stația Leontin Sălăjan a luat numele de Nicolae Grigorescu. Sălăjan a fost un cadru militar activ important în perioada comunistă, deci schimbarea numelui era iminentă după Revoluție.Astăzi, atât stația de metrou, cât și bulevardul din apropierea acesteia, au căpătat numele marelui pictor Nicolae Grigorescu.

Continuarea pe Historia.ro