O lucrare de Brâncuşi, dintr-o colecţie privată, estimată la o sumă formată din şapte cifre, este cea mai valoroasă operă expusă la Art Safari 2018, a declarat Ioana Ciocan, directorul general al muzeului temporar instalat în Piaţa George Enescu din Bucureşti. Lucrări de artă în valoare de 10 milioane de euro, unele împrumutate de la Muzeul Pompidou şi Muzeul Louis Vuitton Fondation de Paris, dar şi din colecţia privată a lui Ceauşescu vor putea fi admirate timp de nouă zile, începând de vineri, în centrul oraşului.

Expoziţia Art Safari 2018 este împărţită în patru părţi: „Pavilionul Muzeal”, curatoriat de Alina Şerban, istoric de artă, care prezintă sufletul satului românesc într-o manieră extrem de interesantă, pentru că vedem tot ce produce omul, vedem suflet, imagini, case, dar nu vedem oameni. Există un singur personaj în expoziţia „Natural-Cultural”, pe care vă invit să-l descoperiţi vizitând expoziţiile noastre”, a explicat joi directorul general al evenimentului, Ioana Ciocan.

Pavilionul Muzeal „Natural-Cultural” cuprinde opere de artă românească până la jumătatea anilor 1990, din peste 20 de muzee din România, inclusiv filme realizate de Brâncuşi, împrumutate de la Muzeul Pompidou din Paris.

Alina Şerban, curator al Pavilionului Muzeal „Natural-Cultural”, a prezentat joi, într-un tur ghidat în avanpremieră, câteva dintre piesele centrale ale expoziţiei. Între acestea, două filme realizate de Constantin Brâncuşi, împrumutate de la Centrul Pompidou din Paris.

“În 2011 au fost pentru prima dată digitalizate filmele de către Centrul Pompidou şi puse la dispoziţia unei expoziţii – “Fotografia şi filmul la Constantin Brâncuşi”, a explicat curatorul.

“Brâncuşi şi-a fotografiat singur opera. El a decis sub ce formă şi care este tipul de relaţie cu lumina în cadrul lucrărilor din atelier. El vine în 1937-1938 în ţară pentru construcţia ansamblului de la Târgu Jiu. Există o serie de filmări pe care le realizează studiind pe de-o parte peisajul şi pe de altă parte un tip de structurare a imaginii pornind de la tema coloanei. Sunt foarte multe cadre în care el prezintă coloana, filmată din diferite unghiuri. Practic, Brâncuşi ghidează felul în care noi trebuie să privim lucrarea”, explică Alina Şerban.

O altă lucrare semnată de părintele modernismului redă motivul păsării. Desenul a fost realizat special pentru cartea de poezii a lui Ilarie Voronca, în 1929. Lucrarea provine dintr-o colecţie particulară.

Pavilionul Central „Art on Stage” este dedicat artelor performative şi instalaţiilor artelor contemporane.

„Anthroposynaptic Dior/Bihor”, de Mircea Cantor
„Ne bucurăm să avem producţii realizate de artiştii contemporani special pentru acest eveniment: lucrarea Arantxei Etcheverria este producţie Art Safari, lucrarea lui Vlad Nancă, Radu Cioca iar Mircea Cantor, care, cu ajutorul casei Dior, produce o lucrare în premieră: un cojoc din regiunea Bihorului care este cusut de cojocul Dior din colecţia toamnă-iarnă 2017, care a provocat întregi dezbateri despre ce este autentic românesc şi dacă acest autentic românesc se foloseşte cu sau fără drept de autor de către marile case de modă internaţională”, a punctat Ioana Ciocan.

„Art on stage” este expoziţia dedicată artei româneşti contemporane, reunind artiţti contemporani şi multiple practici artistice – pictură, grafică şi broderie, bandă desenată şi instalaţii. Expoziţia platformă este regizată de Herve Mikaeloff, consultantul Grupului Louis Vuitton Moet Hennessy şi al Louis Vuitton Fondation de Paris.

Selecţia acestuia va cuprinde lucrări ale artiştilor români Alex Mirutziu, Arantxa Echeverria, Ciprian Mureşan, Marius Bercea, Mircea Cantor, Radu Cioca, Răzvan Boer, Şerban Savu, Vlad Nancă, Vlad Olariu.

În premieră naţională, publicul va vedea o lucrare semnată Mircea Cantor, realizată special pentru Art Safari Bucureşti, „Anthoposynaptic Dior/Bihor”, o lucrare în oglindă, unde moda se împleteşte cu arta – o vestă Dior din colecţia toamnă-iarnă 2017 (primită cadou de Mircea Cantor de la Christian Dior).

Acestor două pavilioane li se adaugă expoziţia „50 de pictori impresionişti din Colecţia BCR.

„Ştim că Băncile au în tezaurul lor nu doar lingouri de aur, dar şi monezi şi artă pentru că valoarea artei creşte în timp, nu scade niciodată, aşa că băncile consideră oportun să cumpăre artă, să colecţioneze, pentru a-şi îmbogăţi tezaurul. Dacă în 2017 am văzut în Kretzulescu nenumărate lucrări importante, în 2016 am văzut o unică lucrare din colecţia BCR „Fetiţa cu fundiţă roz” (Nicolae Tonitza), iar acum reuşim să aducem publicului care vizitează Art Safari 50 de pictori impresionişti”, completează istoricul de artă.

Expoziţia nr 4, „Altceva despre Ceauşescu”, va fi o surpriză pentru public, anunţă Ioana Ciocan, director general al Art Safari. Opere de Luchian, Grigorescu, Petraşcu, Băncilă, Ressu şi Iser au fost împrumutate de la Palatul Primăverii.
În centrul Art Safari vor rămâne copiii (3-12 ani), care beneficiază de tururi ghidate, în cadrul programului „Art Safari Kids”, program de care cei mici pot beneficia prin înscrieri.

„Art Safari aduce lucrări de patrimoniu din colecţiile din ţară, care nu au spaţiu de expunere, şi în felul acesta arta de patrimoniu este pusă în relaţie de familiaritate. Este un fel de a aduce bucureştenilor un raport cu arta care nu este nici muzeificat şi care nici nu vrea să fie muzeificabil. Arta nu trebuie muzeificată, naţionalizată, ea trebuie pusă la nivelul omului”, a subliniat preşedintele Grupului Artmark, Horia Roman Patapievici.

„Orice artă de patrimoniu a fost artă contemporană. Arta de patrimoniu este la îndemâna voastră să o îmbrăţişaţi. Relaţia trebuie să fie complet destinsă. Simţiţi-vă bine! Este o instalaţie mortală!”, a fost invitaţia sa către public.

Art Safari Bucureşti 2018 poate fi vizitat între 11 şi 20 mai, zilnic între orele 12.00 – 21.00, cu excepţia sâmbetelor – 12.00-24.00.

Biletele pot fi cumpărate de pe www.artsafari.ro sau direct în cadrul evenimentului.