Câteva obiecte personale care i-au aparţinut marelui om politic Iuliu Maniu, dar şi prima hartă a României Mari, realizată de generalul Constantin Teodorescu, cartograf al Armatei României, în februarie 1919, precum şi alte documente importante ale Unirii au fost expuse, joi, în cadrul unei conferinţe organizată la Primăria Cluj-Napoca, în cadrul „Zilelor Clujului”.

Organizatorii conferinţei „2018 – Centenarul Unirii României”, Consiliul Civic Local, şi-au propus să evoce personalităţi şi momente marcante ale Marii Uniri.

Emilia Cismaş, istoric în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, şi colecţionarul Marius Avram au expus în cadrul evenimentului documente de dinainte şi de după înfăptuirea Marii Uniri de la 1918, printre care şi o carte cu ştampila ex libris a lui Iuliu Maniu şi cu notiţe scrise de acesta în 1914.

Printre exponate se mai numără un document al Delegaţiei României la Tratatul de Pace de la Paris, semnat de Alexandru Vaida-Voevod, Caius Brediceanu, Gheorghe Crişan, Adrian Otoiu, Mihail Şerban şi Ioan Vulcu, din 1919, un brevet semnat de Ministrul de Război Ion Răscanu în 1920, un alt brevet semnat de Ion I. C. Brătianu, premier şi ministru de Război, în 1916, un document semnat de Iuliu Coroianu şi Ion Raţiu din partea Partidului National Român din Transilvania în 1890, unul, semnat de Iuliu Hossu şi Vasile Lucaciu, privind constituirea „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român” din 1922 sau un document al Consiliului Dirigent al Transilvaniei referitor la materialele care trebuie importate pentru refacerea economică a Transilvaniei din 1919.

În cadrul conferinţei au fost susţinute şi o serie de prezentări dedicate unor momente din istoria premergătoare Unirii, contextul politic al evenimentului, semnificaţia pe plan naţional şi internaţional, precum şi efectele sale asupra economiei româneşti între cele două războaie mondiale.

Evenimentul a fost sprijinit de Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, Universitatea Babeş-Bolyai şi Primăria Cluj-Napoca.