Expoziţia „100 de ani de la Prima Republică Democrată a Georgiei” va fi deschisă miercuri, de la ora 16.00, la sediul Muzeul Naţional de Istorie a României, anunţă Ambasada Georgiei în România şi MNIR.

Evenimentul va avea loc în prezenţa ambasadorului Georgiei în România, Nikoloz Nikolozishvili, şi a lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al muzeului.

Naşterea primei republici georgiene democrate a avut loc după parcurgerea unui drum anevoios început în anul 1918 şi încheiat după trei ani, în 1921. Georgia şi-a declarat independenţa în 28 mai 1918, după 117 ani de existenţă sub dominaţia Imperiului Rus. În istoria georgienilor aceasta a fost prima republică modernă, guvernată de principiile şi valorile europene. În această perioadă, tânăra republică a adoptat propriile simboluri naţionale: steagul, stema şi imnul ţării. Tot în acest moment, noua republică georgiană şi-a bătut propria monedă, care s-a numărat printre cele mai stabile monede ale statelor care au apărut pe întreg teritoriul fostului Imperiu Rus, după destructurarea acestuia.

Adunarea Constituţională a primei Republici Democrate a Georgiei a emis două sute de legi în decurs de doi ani. În data de 21 februarie 1921, acest for a adoptat prima Constituţie a noului stat georgian, ca rezultat al numeroaselor eforturi ale comisiei constituţionale din cadrul corpului legislativ din anul 1919.

Independenţa Republicii Georgiene a fost recunoscută de jure de către 18 state, România fiind printre primele.

Misiuni diplomatice ale Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei, Rusiei, Imperiului Otoman, Iranului, Poloniei, Azerbaidjanului, Armeniei, ale Republicii din Munţii Caucazului de Nord, precum şi alte misiuni diplomatice au fost înfiinţate la Tbilisi.

Republica Democrată Georgia a deschis misiuni diplomatice la Paris, Berlin, Moscova, Istanbul, Varşovia, Kiev, Bucureşti. Au fost trimişi reprezentanţi ai Georgiei în Liga Naţiunilor. Aceştia au depus mari eforturi pentru ca ţara lor să devină membră a acestei organizaţii europene. Cu toate acestea, în decembrie 1920, la o reuniune a Ligii, Georgiei i s-a refuzat aderarea, cu şase voturi negative. Guvernul Georgiei a depus toate eforturile, la nivel internaţional pentru a obţine recunoaşterea republicii. Diplomaţii georgieni au pus în discuţie recunoaşterea independenţei şi suveranităţii ţării, înaintând-o pe agenda conferinţelor de la Paris, San Remo şi Londra.

În Republica Georgia au fost fondate academii militare cu diferite specializări, a fost înfiinţată armata permanentă şi o gardă civilă. Prima universitate georgiană a fost fondată în 1918, aceasta fiind prima instituţie pentru studii înalte din zona Transcaucaziei.

Cultura georgiană s-a dezvoltat rapid. În această perioadă au fost create marile opere ale culturii georgiene, au fost publicate zeci de ziare şi reviste, au fost organizate cluburi sportive, s-au organizat şi desfăşurat parade şi festivaluri.

Ocuparea primei Republici Georgia de către Rusia Sovietică, în februarie-martie 1921, a împiedicat însă dezvoltarea democratică a ţării.

Expoziţia va fi deschisă la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României, în perioada 25 iulie – 25 august, putând fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00.

News.ro