În bună măsură, istoria României moderne se confundă cu cei circa 100 de ani de activitate ai fabricii de bere Bragadiru/Rahova. Dar fabrica nu a lăsat posterității doar gustul acela amărui de bere românească, ci și o grupare de clădiri superbe, dintre care astăzi una singură a fost recuperată de urmașii primilor proprietari și recondiționată: palatul Bragadiru.

Născut într-o familie săracă în 1842, Dumitru Marinescu a fost un spirit antreprenorial ca la carte. La sfârșitul secolului XIX, industria berii era aproape inexistentă în România. Așa că Marinescu s-a hotărât să construiască o fabrică de bere, pe care a botezat-o Bragadiru (pentru că prima sa fabrică de alcool rafinat avea sediul în comuna Bragadiru).  Doar că Marinescu a fost suficient de creativ și inspirat încât să știe că degeaba face fabrica propriu-zisă, dacă nu face și o poveste care să meargă cu ea.

Așa că, după construirea fabricii, Marinescu s-a inspirat de la berării din Berlin și Viena și a construit în spatele acesteia un local ”pentru recreere” pe care l-a numit Colosseum sau, în limbajul colocvial al bucureștenilor acelor vremuri, ”Colosul”. Este clădirea pe care astăzi o știm drept ”Palatul Bragadiru”, concepută după planurile arhitectului austriac Anton Schuckerl, în 1894. Același celebru arhitect al secolului XIX realizase, de altfel, și proiectul pentru fabrica de bere.

La scurt timp după inaugurare, în zorii secolului XX, Colosul a devenit un centru cultural al orașului, unde se organizau baluri, petreceri și serate. Fiii industriașului Marinescu ”Bragadiru” aveau să construiască inclusiv un cinematograf, denumit Aida, în același ansamblu de clădiri.

Ulterior, fabrica de bere Bragadiru a fost naționalizată de comuniști și redenumită ”Rahova”, continuând să producă o bere cu care bucureștenii se mândreau. După revoluție, însă, a fost uitată în paragină și moștenitorii familiei Marinescu au primit înapoi doar palatul Bragadiru. Fabrica de bere aflată la stradă, pe Regina Maria, este astăzi, ca atâtea altele, o ruină.

Material realizat în cadrul „București-Centenar”- Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic