a

Daniel Achim, actor: “Dacă am fi un pic mai inteligenţi am putea trăi numai din turism”

- - 13- 628 vizualizari

Îndrăgitul tânăr actor Daniel Achim (30 de ani) ne-a oferit un interviu în care se povestește pe sine și ne sugerează cam ce ar fi de făcut pe mai departe cu țara noastră. Citiți.

Andrei Crăciun

Drum. Daniel Achim actor. De unde vine Daniel și unde vrea el să se îndrepte? Să privim un pic în urmă către devenirea sa. Cum s-a format actorul de astăzi?
Pentru început trebuie să ştii că nu am povestea clasică: „Mi-am dorit de mic să fiu actor”. Am 30 de ani. Sunt născut şi crescut în Bucureşti, cu veri petrecute la ţară. La teatru m-am decis să dau la 22 de ani după ce făcusem deja o facultate economică. A fost groaznic acolo.Am absolvit, mi-am luat licenţa dar nu mi-a plăcut deloc. De când eram puşti îmi făceam prietenii să râdă cu tâmpeniile pe care le spuneam. Iar la un moment dat unul dintre ei mi-a spus mai în gluma, mai în serios: „Ar trebui să dai la actorie”. Lucru pe care nu prea l-am luat în seama imediat. Dar a rămas în minte acolo undeva. Peste două luni era admiterea UNATC actorie. M-am inscris şi am început să mă pregatesc pentru admitere. În mare parte m-am pregătit singur iar spre sfârșit m-am dus la o profesoară să îmi vadă repertoriul şi să mai lucram dacă e cazul. N-am spus nimănui că dau la teatru. Nici alor mei, nici prietenilor. Am dat admiterea, am intrat și după i-am anunțat pe toți. Mi-a plăcut încă din primele zile. Am devenit imediat pasionat și preocupat de actorie. Am făcut trei ani de licenţă. După am dat la Masterat, tot actorie, unde am mai făcut doi ani. La sfârşitul masteratului am luat „Premiul Special al Juriului” în Gala Absolvenţilor, de la un juriu format din Bobi Pricop, Cristi Puiu şi Emilia Dobrin. Asta se întâmpla în 2016. De atunci colaborez cu diferite teatre, fac scurtmetraje şi mai nou lucrez la un serial tv de comedie iar un al doilea este în stand by.

Spectacole. Să mergem și mai departe. În ce spectacole ați jucat în stagiunea trecută și ce urmează de la toamnă? Unde să vină publicul spectator să vă vadă, apetitul odată deschis după citirea interviului?
Momentan mai am două spectacole de teatru care se joacă. Unul dintre ele este „Fraţii Karamazov” care se joacă la Teatrul Elisabeta şi care este unul din spectacolele de licenţă al clasei mele. E un spectacol pe care îl jucăm de 5 ani, un spectacol care ne-a ajutat foarte mult să ne dezvoltăm ca actori pe mine şi pe colegii mei.Ne bucură să vedem că umplem o sală de 300 de locuri deşi nu avem „nume” în distribuţie. Iar al doilea este „Romeo şi Julieta” care are premiera chiar toamna asta la Teatrul Mic.

Video. Carieră internațională, filme de cinema, seriale de televiziune – cum stăm cu consacrarea în lumea video?
În materie de film, am făcut scurtmetraje încă din facultate. Lungmetraj încă nu. În facultate am făcut printre altele şi două sucurtmetraje regizate de Matei Lucaci-Grunberg când eram anul 1, respectiv anul 2. A fost o chimie foarte bună atunci între noi, actorii, şi Matei. Ambele filme au avut cam aceaşi distribuţie. Au fost foarte bine primite. Ambele au luat premii în binecunoscutul festival unatecist „Cinemaiubit”. Momentan filmez la un serial de comedie care vaa fi pe ProTv, se numeşte Triplusec şi am mai filmat episodul pilot pentru un al doilea serial care momentan este în aşteptare cum am zis şi mai sus. A fost o experienţă foarte plăcută cu ambele. Scenarii bune, oameni mişto. S-a lucrat cu plăcere. Lucru care se simte în produsul final. Cariera internatională este momentan inexistentă, dar lucrez în sensul ăsta. Particip la castinguri pentru filme din afară, selftapeuri… Am fost pe shortlisturi, dar momentan nu s-a concretizat nimic. Dar se va întampla, îmi doresc să joc si în altă limbă.

Țara. Ce relație are Daniel cu țara noastră? Se simte bine aici, îi place, vrea să emigreze și să nu mai audă de noi niciodată? Cum vede el viitorul României? Și mergând și mai departe, cu lumea cum stăm – ne îndreptăm într-o direcție greșită?
Am trăit toată viaţa în ţară şi am un semntiment firesc de aparteneţă. Ţara e minunată, păcat de oamenii care o populează. Gândeste-te că nu sunt multe ţări care să aibă şi munte şi deschidere la o mare. Noi avem. Dacă am fi un pic mai inteligenţi am putea trăi numai din turism. Dar pentru asta trebuie să faci ca locurile astea să arate bine, să fie atractive. Mi se pare că trăim vremuri tot mai grele şi apăsătoare în care oportunităţile sunt tot mai limitate. Ca să emigrez şi să îţi faci meseria de actor în continuare cred că trebuie să fii cel mai bun sau printre cei mai buni la ceea ce faci la tine în ţară.Trebuie să excelezi. Asta daca vrei să reuşeşti acolo. Spun asta pentru că mai aud: „M-aş duce acolo, să încerc”.De parcă acolo aleargă câinii cu covrigi în coadă. Nu cred că aş vrea să plec definitiv din ţară.Dar aş vrea să petrec o parte bună din an plecat. Să am proiecte în afară.

Cetatea. Implicare civică, cetățenească. Votează Daniel? Protestează? Se implică în viața cetății? Cum și de ce?
Votez, îmi exercit paşnic dreptul de a protesta şi ei mă gazează.

Idoli. Are Daniel idoli? Către cine se îndreaptă privirile admirative ale actorului? Ca cine voia să fie atunci când era mic?
Idoli nu am. Am actori pe care îi admir în mod special. O să îţi dau câteva nume ca să nu zici că sunt nu sţiu cum… De la noi îmi plac Alexandru Potocean şi Vlad Ivanov. Aaa, şi să nu uit de Dan Rădulescu care mi-e şi prieten. Actori străini… Benedict Cumberbatch, Kevin Spacey şi Tom Hardy.Tom Hardy care pe lângă faptul că e un Adonis pe Pământ, mai e şi un talent uriaş.

Tineret. Ce tineri ne recomandați din lumea noastră artistică, să-i promovăm în site-ul nostru, să vadă cetățeanul că nu mai avem noi actorii de altădată, dar îi avem pe cei de acum, ceea ce nu e tocmai puțin lucru. Cuvânt de încheiere, povață pentru cei care vin din urmă, de ce nu? Mulțumesc.
Cei care spun în repetate rânduri  că: „Nu mai avem actorii de altădată” sunt tot aceleaşi persoane care nu merg teatru să vadă actori tineri jucând. Sau la film.Pentru că dacă i-ar fi văzut nu ar mai fi zis asta. Mie îmi place să merg să îmi văd colegii jucând. Deci merg destul de des la teatru. Şi când spun colegi nu mă refer doar la cei din generaţia mea. Cei mai mari sau mai mici cu 1,2,5,10 ani. Sunt extrem de mulţi actori foarte buni din generaţiile tinere. Că nu lucreză foarte mult toţi este altă discuţie. Cu Dan Rădulescu cred că ţi-ar face plăcere să vorbeşti (dacă nu ai făcut-o deja). Şi-ți mai recomand pe colegii mei de generaţie. Generaţia Florin Zamfirescu 2014. E acolo un cuib de oameni mişto şi talentaţi.Cu o parte bună din ei am rămas foarte buni prieteni.

CITAT
Sunt extrem de mulţi actori foarte buni din generaţiile tinere. Că nu lucreză foarte mult toţi este altă discuţie.

13 recommended
628 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Andrei Craciun