Bianca Solomon, olimpică de aur: “Noi ne-am născut în democrație și nu știm să trăim decât în democrație”

- - 15- 538 vizualizari

Medaliată în acest an cu aur la Olimpiada Internațională de Geografie, eleva de clasa a XII-a din Iași (Colegiul Național Costache Negruzzi) ne povestește cum a ajuns până aici și ce urmează. Are 18 ani și nici nu se gândește să plece din România.  

Bianca Solomon, aur la Olimpiada Internațională de Geografie. Îți place cum sună asta? Cum ai ajuns dumneata până aici? Care e povestea de dragoste dintre tine și geografie?

Este pur și simplu un vis devenit realitate! A fost o „călătorie” lungă, dar extrem de frumoasă, ultimii ani fiind despre și pentru geografie. Prin intermediul olimpiadelor, mi-am găsit cei mai buni prieteni și am trăit unele din cele mai frumoase momente din viața mea. Cred ca între mine si geografie a fost dragoste la prima vedere, iar „cupidonul” în această poveste este doamna profesor Simona Iancu, cea care m-a îndrumat în toți acești ani și a văzut potențialul de a face din pasiune un stil de viață. E foarte important să ai un mentor dedicat care are încredere în tine, altfel nu ai nici o șansă de a te dezvolta.

Cum a fost la Olimpiadă? Ai simțit acolo că reprezinți România sau cum e? Dar când v-ați întors acasă, la Iași, cum ați fost primiți?

Momentul când ești cu medalia de aur la gât și cu steagul României în mâini e de nedescris, e o bucurie enormă. Cred că mai presus de bucuria aceasta, pur personală, am trăit bucuria și mândria de a fi româncă. Sentimentul acesta de pur patriotism ar trebui să existe mereu în sufletele noastre, cred că ne-ar face un popor mai bun și mai unit. Un rezultat de acest fel are un impact incredibil asupra unei comunități, chiar am observat că am reușit să îi fac pe cei din jurul meu să aibă mai multă încredere in viitorul nostru, al românilor. Întoarcerea în țară a fost presărată cu multe surprize, prima fiind făcuta chiar de prietena mea cea mai bună, Sonia Șortan, de asemenea fostă olimpică internaționala la geografie, care m-a întampinat pe Aeroportul Otopeni. Primirea din Iași nu a făcut decât să completeze o zi plină de emoții și m-a impresionat să îmi văd toți oamenii dragi așteptându-mă cu bucurie.

Ce ai de gând să faci cu viața dumitale? Pleci din țara noastră și unde te duci? Sau dimpotrivă rămâi cu noi? Cum vezi viitorul acum, la 18 ani?

Niciodată nu mi-am dorit să plec din România, îmi place să cred că atunci când sunt în altă țară sunt doar în vacanță. Eu îmi doresc să urmez geografia, la Iași și știu că e cea mai bună alegere pentru mine. La 18 ani… sunt foarte încrezătoare în ceea ce pot face, optimismul e specific acestei vârste.

Ești elevă, ba încă una eminentă. Ce crezi tu că ar trebui să se schimbe în sistemul de învățământ din țara noastră? Ce ți-ar plăcea să te învețe școala, dar nu s-a întâmplat încă? Și, dimpotrivă, ce ți-ar plăcea să nu te mai învețe?
Școala românească pune accentul mult prea mult pe teorie, pe învățarea de noțiuni, fără a le înțelege pe deplin. Nu te pregătește pentru viață, informația se învață repede și se uită repede. Cred că in clasele terminale de liceu, elevii ar trebui să aibă posibilitatea să aleagă 5-6 materii de care sunt cu adevărat interesați, care să îi ajute în alegerea profesiei. Sunt o norocoasă, pentru că învăț într-o școală modernă, cu profesori care susțin pasiunile elevilor și îi ghidează spre alegeri corecte.

Cum sunt tinerii din generația voastră?
Colegii dumitale din liceu, de exemplu? Să ne așezăm speranțele pe umerii lor sau pleacă și ne lasă aici? Ce ar trebui să se întâmple în țara noastră pentru a avea și noi un viitor mai bun?
Suntem o generație de oameni inovativi, care știm ce vrem. Noi ne-am născut în democrație și nu știm să trăim decât în democrație. Nu acceptăm compromisuri, suntem foarte hotărâți, poate și pentru că avem acces la atâtea informații și vedem ce se petrece în toată lumea. Alegem mereu exemplele bune, eu zic că România are un viitor frumos cu astfel de tineri. În comparație cu anii trecuți, mulți colegi își văd viitorul în țară, eu zic ca asta spune multe.

După ce termini studiile, ce vei face? Unde crezi că te va duce mai departe pasiunea ta pentru geografie?
Îmi doresc să devin profesor universitar, un adevărat mentor pentru tinerii pasionați de geografie. E o profesie pe care o admir , pentru că, până la urmă, fără profesori nu am avea medici, avocați, președinți, împărați… În 2018, din ce în ce mai puțini tineri aleg această profesie, cu toate că fără educație nu se poate realiza nimic.

În afară de geografie, ce îți mai place – ce ai face în viață dacă nu ar fi geografia? Dacă nu ar exista geografia, aș inventa-o eu! E domeniul pe care îl iubesc și în care mă văd activând toată viața. Geografia mi-a adus mult prea multe bucurii și prieteni, de aceea nu pot să renunț la ea. Este destinul meu și susțin că fiecare din noi trebuie să își urmeze pasiunea și să facă profesie din ea, pentru că de fapt aceasta este cea mai mare împlinire în plan profesional: să găsești pasiunea care te completează. Niciun lucru măreț din lume nu e realizat fără pasiune.

CITAT
„Momentul când ești cu medalia de aur la gât și cu steagul României în mâini e de nedescris, e o bucurie enormă. Cred că mai presus de bucuria aceasta, pur personală, am trăit bucuria și mândria de a fi româncă”
Bianca Solomon, olimpică

15 recommended
comments icon 0 comments
538 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Andrei Craciun