Apariția Gării de Nord, în a doua parte a secolului XIX, a însemnat o explozie a comerțului și a apetenței pentru antreprenoriat a locuitorilor din zonă. Aceștia au fost brusc expuși la o clientelă numeroasă și variată, cu nevoi precise și pe care Bucureștiul nu era încă pregătit să le satisfacă. Și așa s-a umplut Calea Griviței de comercianți care își foloseau propriile case (cei aflați chiar la stradă erau favorizați) drept prăvălii.

Unul dintre cei mai celebri era cofetarul Petrescu, care a reușit să facă un salt important în epocă: saltul de la popularele ”bigi-bigi”, niște aluaturi opărite cu dungi roșii în coca gelatinoasă și abia îndulcite, și de la nucile scăldate în sirop caramelizat, la prăjiturile moderne, de astăzi. Principalul atu al lui Petrescu a fost faptul că, spre deosebire de concurenți, el își făcea aprovizionarea cu noul autobomil proprietate personală, iară nu cu căruța cu cai, așa că putea aduce materia primă de la distanțe mai mari și într-un mod mai eficient.

Un punct de cotitură în existența Căii Griviței l-a constituit construirea Podului Grant, peste calea ferată, în 1912. Până la acest eveniment, căile ferate erau traversate cu pasul sau cel mult cu calul, iar întreaga zonă mustea de lume și, implicit, de prăvălii.

Ca să vedeți că există și lucruri care nu s-au schimbat în ultimul secol, cârciumioarele erau de un deosebit succes. ”La Cioc” era poate cea mai celebră și cea mai populată, numită așa după porecla proprietarului – acestuia i se spunea ”Cioc” grație tufei de barbă pe care și-o afișa mândru sub buza de jos. Cioc era un hangiu tipic, iscusit la vorbă și la tras clienții de limbă cât ei mai comandau o țuiculiță sau o bere.

Grație continuei dezvoltări a căilor ferate (au apărut meserii și tehnologii noi, deci muncitorii mutați în zonă erau tot mai mulți și freamătul tot mai mare), Calea Griviței a continuat să fie, de-a lungul ultimei sute de ani, o reală coloană vertebrală a Bucureștiului cosmopolit și întreprinzător, una care a mustit mereu de personaje suculente, fiecare dintre ele posibil subiect de roman sau măcar de-o nuvelă mai micuță.

Material realizat în cadrul „București-Centenar”- Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic