Coordonatorul campaniei de păduri Greenpeace: „Tăierile ilegale au crescut, iar suprafața împădurită din România a ajuns sub media UE”

- - 19- 324 vizualizari

 

Comparativ cu 2016, în România anului 2017 s-au descoperit cu 30% mai multe cazuri de infracțiuni silvice, arată un raport recent al organizației de mediu Greenpeace. În acest context îngrijorător, Greenpeace România tocmai a lansat aplicația mobilă Forest Guardians, care facilitează implicarea activă a cetățenilor în combaterea tăierilor ilegale din țară.

„Aplicația le permite utilizatorilor să monitorizeze păduri virgine cu ajutorul imaginilor din satelit, să raporteze din teren tăieri suspecte de arbori și să verifice legalitatea transporturilor de lemn”, explică Ciprian Gălușcă, omul care coordonează campania de păduri și biodiversitate a Greenpeace România.

Forest Guardians este prima aplicație de mobil realizată de organizația Greenpeace România și a fost dezvoltată cu ajutorul mReady. „Inițial, aplicația a fost una de browser, realizată de colegii noștri de la Greenpeace Argentina, în 2012. Acolo a fost utilizată pentru a expune la scară largă tăierile la ras, care făceau loc culturilor agricole industriale”, adaugă reprezentantul Greenpeace.

Ciprian Gălușcă a absolvit Facultatea de Sociologie, a fost jurnalist, activist pentru combaterea excluziunii sociale și voluntar în tabere de migranți din Europa de Est, în perioada crizei refugiaților. S-a alăturat Greenpeace România în 2016, iar primul proiect de care s-a ocupat a fost tabăra din Făgăraș, în cadrul căreia peste o sută de activiști din Europa au cartat și documentat aproape o mie de hectare de pădure virgină.

De ce este nevoie de această aplicație?
Pădurile au nevoie de protecție în România. Suprafața pădurilor virgine scăzut la jumătate în ultimii 20 de ani. Dacă în 2005 aveam aproximativ 220 de mii de hectare de păduri virgine, astăzi mai avem doar 120 de mii, din care doar 20 de mii beneficiază de protecție strictă. De restul nici măcar nu știm cu exactitate unde se află, Ministerul Apelor și Pădurilor fiind autoritatea care ar trebui să se ocupe cu identificarea și protejarea lor.

În plus, nici pădurile obișnuite nu au o soartă mai bună. În 2017 au fost depistate 34 de cazuri de tăieri ilegale pe zi. În aceste condiții, am simțit că e nevoie de aplicația Forest Guardians, care a fost dezvoltată pe parcursul verii, astfel încât să le oferim iubitorilor de păduri și activiștilor de mediu un instrument util pentru implicarea lor în protejarea pădurilor.

Recent, ați realizat un raport al defrișărilor ilegale din România anului 2017. Ce ați descoperit?
Situația rămâne îngrijorătoare. 12.487 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național identificate de autorități, adică în medie 34 de cazuri pe zi și prejudicii în valoare de 41 de milioane de lei. Față de 2016, cu 30% mai multe infracțiuni silvice, iar situația județelor în care istoric s-a tăiat masiv pare neschimbată în ceea ce privește cantitatea de lemn tăiată ilegală. Am ajuns la doar 27% de suprafață împădurită, în contextul în care media Uniunii Europene este de 34%.

Partea interesantă și îmbucurătoare o reprezintă implicarea societății civile în semnalarea cazurilor de tăiere ilegală din ultimii doi ani. În 2017, spre exemplu, jumătate dintre cazurile investigate de autorități în județele Dolj și Vâlcea au fost identificate de cetățeni.

Care sunt zonele din România unde sunt cele mai multe tăieri ilegale și ce fac autoritățile statului pentru a stopa asta?
Cele mai multe cazuri au fost identificate, la fel ca-n 2016, în județele Mureș – 1.511 cazuri (12% din total), Brașov – 762 de cazuri (6%) și Olt – 730 de cazuri (6%). Eficiența autorităților în controlul situației de pe teren nu este o constantă pe teritoriul țării. În realitate, gărzile forestiere par subdimensionate și lipsite de infrastructură pentru a fi performante. Ministerul Apelor și Pădurilor este autoritatea care întârzie să construiască un sistem de monitorizare și trasabilitate a masei lemnoase, care să lase în ofsaid lemnul extras ilegal din pădurile țării.

Cum a evoluat de-a lungul anilor implicarea societății civile în problema pădurilor?
Problematica pădurilor rămâne principalul subiect pe agenda cetățenilor. Am plecat de la imagini scandaloase cu munți dezgoliți, vagoane de lemn care părăsesc țara și drujbari iritați de întrebările reporterilor. Am ajuns într-o zonă în care cetățenii sună la 112 sau la organizațiile de mediu ca să semnaleze tăieri sau transporturi ilegale de lemn.

Spre exemplu, la începutul acestui an ne-am confruntat cu un caz inedit. Alături de învățătorul lor, copiii dintr-o școală generală din Moldova au protestat și au blocat, timp de două zile, drujbarii care urmau să taie copacii din curtea instituției, la ordinul primarului din comună. Oamenii se implică în tot felul de replantări și ne bucurăm că se întâmplă asta, chiar dacă nu există o strategie națională în acest sens.

Care e nivelul de implicare cetățenească spre care ar trebui să tindem?
Deși, cum spuneam, lucrurile arată bine în ceea ce privește implicarea societății civile, mai avem cu toții multe de îmbunătățit. Ideal ar fi să depășim momentul tăierilor ilegale și să ajungem să fim conștienți că, de exemplu, măsuța noastră nouă de cafea crește în 80 de ani.

Cum este relația Greenpeace România cu autoritățile? Cât de receptive sunt acestea la sugestiile voastre?
Ultimul an a fost unul în care am atins un minim istoric de dialog cu Ministerul Apelor și Pădurilor. Am insistat, dar fără succes, în nenumărate rânduri să participăm în grupuri de lucru care trebuie să găsească soluții pentru problemele silviculturii din România. Pe lângă asta, există o diferență între modalitățile noastre de lucru. Ministerul nu agreează transparența decizională și nici nu lucrează cu deadline-uri. Există totuși și autorități cu care colaborăm eficient: gărzi forestiere și chiar Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile în care avem o lipsă acută de juriști specializați pe probleme de mediu în România.

Ce campanii actuale derulează Greenpeace pentru protecția pădurilor?
Focusul nostru este în acest moment pe protejarea pădurilor virgine. Este urgent ca aceste păduri să capete protecție înainte de a fi pierdute unele dintre cele mai valoroase ecosisteme din România. Dincolo de asta și de lupta cu tăierile ilegale, Greenpeace România activează pentru generarea unui management forestier sustenabil, în care protejarea și exploatarea pădurilor aduc împreună beneficii comunităților locale și economiei naționale. Aceasta e viziunea noastră. Autoritățile dezvoltă și implementează politici publice, deci rolul nostru e să ne asigurăm că viziunea Greenpeace și a cetățenilor care ne sprijină să fie reprezentată de deciziile statului.

Sunt suficiente fondurile actuale alocate de stat pentru protejarea pădurilor?
Managementul pădurilor este subfinanțat. Asta nu ar trebui să fie însă o scuză pentru MAP (Ministerul Apelor și Pădurilor), pentru că autoritățile nu reușesc să atragă bani din fonduri europene, care sunt disponibile în prezent pentru conservarea și protejarea pădurilor. În definitiv, și lipsa banilor vorbește despre lipsa de eficiență a managementului forestier la nivel înalt.

Care sunt planurile Greenpeace România pentru viitorul apropiat? Pregătiți și alte aplicații mobile?
Greenpeace e organizație de mediu, așa că aplicațiile mobile nu sunt chiar specialitatea noastră, ci doar instrumente prin care oferim oportunități de implicare pentru cetățeni. În 2019 ne vom concentra pe îmbunătățirea aplicației Forest Guardians, în funcție de feedbackul celor care o folosesc și eficiența pe care o va avea. De asemenea, ne dorim să atragem cât mai mulți oameni care vor să se implice. Trebuie doar să ne dea un semn.

19 recommended
comments icon 0 comments
324 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Ionut Axinescu