Tânărul actor mărturisește că nu ar fi rămas în România, dacă ar fi avut o altă meserie.

Andrei Crăciun

Drum. Răzvan Nicolae Răduță, actor. De unde vine el și unde vrea să se îndrepte? Să privim un pic în urmă către devenirea sa. Cum s-a format actorul de astăzi?
Actorul de azi se află în continuă formare. Concret însă, sunt absolvent al Facultăţii de Teatru, din cadrul U.N.A.T.C. I.L. Caragiale, Bucureşti, ciclul de licenţă, promoţia 2014 (clasa prof. univ. dr. Florin Zamfirescu) şi master promoţia 2016. Am descoperit teatrul destul de târziu. La facultate am intrat tot târziu, din a doua încercare, la o diferenţă de vreo 6 ani. La mine toate s-au întâmplat mai târziu. Habar n-am de ce. Poate ca să invăţ ce înseamnă răbdarea. În intervalul ăsta de timp am muncit, am mai încercat o facultate, am mai învăţat una alta, mi-am dat seama mai bine de ceea ce vreau, ce apreciez eu însumi, ce mi-e drag, ce înseamnă să gândesc cu capul meu. Tot în perioada asta am descoperit şi Scoala de Artă Bucureşti, de unde am început serios cu actoria. Apoi am intrat la facultate. M-a tras aţa înspre teatru… Până la urmă suntem ceea ce ajungem să fim, nu suntem ceea ce suntem la un moment dat. Profesional mă îndrept către a întelege mai bine omul cu toate dedesubturile lui, inclusiv pe mine însumi, ca să pot să găsesc un mod de a gândi pentru fiecare personaj. E importantă şi tehnica, desigur, dar ea singură nu înseamnă nimic. Altfel, îmi doresc mai mult spaţiu de manevră. Deocamdată, joc destul de puţin, mai mult în sectorul de teatru independent.

Spectacole. Să mergem și mai departe. În ce spectacole ați jucat în stagiunea trecută și ce urmează de la toamnă? Unde să vină publicul spectator să vă vadă, apetitul odată deschis după citirea interviului?

În stagiunea trecută am jucat în mai multe spectacole printre care Hamlet şi noi – Centrul European Cultural și de Tineret pentru UNESCO „NICOLAE BALCESCU”, Gulliver, Micuţa Dorothy şi Răpirea din serai – Opera Comică pentru Copii, Fraţii Karamazov – Teatrul Elisabeta. În stagiunea 2018-2019, în afara celor enumerate cred că voi mai avea încă vreo trei premiere, în decembrie, în ianuarie şi probabil în martie. Am să anunţ şi eu pe facebook. Nu prea pot acum să vorbesc despre lucrurile astea.

Video. Carieră internațională, filme de cinema, seriale de televiziune – cum stăm cu consacrarea în lumea video?
Nu am lucrat atât de mult pe cât mi-aş fi dorit să lucrez. Am făcut mai mult reclame. Am mai avut şi cateva roluri prin seriale (Lecţii de viaţă, Atletico textila, Băieţi de oraş), emisiuni (Garantat 100%, În puii mei) două lung-metraje (Scurtcircuit 2017, regia Cătălin Saizescu şi Vizitatorul 2014, regia Jamil Hendi) şi un scurt metraj (Lilith 2018, regia Armine Vosganian). Despre o carieră internaţională încă nu avem cum să vorbim dar foarte probabil, cred că o să existe la un moment dat. Doamne ajută!

Țara. Ce relație are Răzvan Nicolae Răduță cu țara noastră? Se simte bine aici, îi place, vrea să emigreze și să nu mai audă de noi niciodată? Cum vede el viitorul României? Și mergând și mai departe, cu lumea cum stăm – ne îndreptăm într-o direcție greșită? De referendumul ăsta nou, ce ziceți?
Chiar mă gândeam în ultima vreme că dacă n-aş fi ales meseria asta nu cred că aş mai fi stat în România. Nici aşa nu e imposibil să plec. Pe de altă parte nici în Europa de vest nu cred că există vreun Paradis, decât aparent. Au şi ei problemele lor. Viitorul României depinde de noi. Dacă nu încercăm să rezistăm cumva prin cultură şi educaţie, la un moment dat, în viitor, o să ajungem să facem parte din Harta veche a Europei. Am mai spus-o: România e săpată prin promovarea prostiei prin toate mijloacele posibile, în special prin intermediul televiziunii. Pe de altă parte, educaţia e o ruda vitregă şi săracă, lăsată cumva să stea şi ea la masă, e tolerată. În mod clar un om slab pregătit va fi foarte uşor manipulat. Şi când te gandeşti că suntem disperați să ne cumpărăm kilometrice plasme doar ca să fim minţiţi. Aşa că viitorul României arată… sticlă. Treaba cu referendumul a fost alt episod din filmul Hai să ne prostim unii pe alţii. Pe facebook circulau tot felul de comice supoziţii legate de referendum. Vrei să ştii ce votezi? Pune mâna pe Monitorul Oficial şi ai să vezi ce urmează să votezi. Întreaba. Fă ceva. Nu te mai lăsa îmbrobodit, încearcă să verifici, încearcă…

Cetatea. Implicare civică, cetățenească. Votează Răzvan Nicolae Răduță? Protestează? Se implică în viața cetății? Cum și de ce?
În momentul de faţă mă simt destul de obosit, dezamăgit că suntem atât de împrăştiaţi şi atunci nu prea mă mai gandesc la cetate. Poate că o să-mi treacă. Am mers la proteste. Merg la vot. E adevărat că nu prea ai cu cine să votezi dar măcar votezi cu unii că să-i dezechilibrezi pe alţii. Aşa făcea Ştefan cel Mare. Se alia cu turcii ca să se apere de polonezi şi invers. Letargia încă nu a dovedit nimic bun. Trebuie să votăm.

Idoli. Are Răzvan Nicolae Răduță idoli? Către cine se îndreaptă privirile admirative ale actorului? Ca cine voia să fie atunci când era mic?
Când eram mic am avut un idol. Bradul de Crăciun.  Era fascinant şi prin cum arăta şi prin ce însemna pentru mine… Era fericirea mea. Şi acum când sunt mare parcă se întâmplă ceva cu mine când vine Crăciunul.        În momentul ăsta nu am idoli. Cred foarte mult în ceea ce înseamnă speranţă. Dacă există speranţă există tot, sau uşor uşor se va naşte tot. Dacă vreţi, un fel de idoli ar fi Ştefan Iordache, Al Pacino, Richard Burton sau Charlie Chaplin.

Tineret. Ce tineri ne recomandați din lumea noastră artistică, să-i promovăm în site-ul nostru, să vadă cetățeanul că nu mai avem noi actorii de altădată, dar îi avem pe cei de acum, ceea ce nu e tocmai puțin lucru.
Sunt mai mulţi. Fără a-i exclude pe alţii i-aş enumera pe următorii: Alin Potop, Adela Bengescu, Maria Teodora Filip, Vlad Brumaru, Lavinia Pele, Ana Maria Turcu, Tudor Morar, Mădălin Mandin, Andrei Ciopec, Marina Flueraşu, Mihai Niţă, Andrei Seuşan, Cristiana Ioniţă, Anca Florescu, Ciprian Nicula, Florin Crăciun. Ca regizor l-aş recomanda pe Mihai Alexandru Ion. E nebun după adevăr. Nu după frumos. După adevăr. Am lucrat destul de mult cu el. În sfârşit, sunt mulţi tineri speciali. Trebuie lăsaţi să respire.

Cuvânt de încheiere, povață pentru cei care vin din urmă, de ce nu? Mulțumesc.
Să aibă încredere în ei şi să muncească fără să se gândească la şanse, la probabilităţi matematice de a reuşi. Să nu ia în calcul nici norocul, nici nenorocul. Să-şi vadă de treaba lor. Şi mai cred că dacă îţi imaginezi şi îţi doreşti un lucru, el deja există şi e posibil, desigur nu în realitatea asta imediată în care trăim, dar undeva, într-o altă lume cu siguranţă există. Nu trebuie decât să-l faci real. Să-l aduci aici.

CITAT
Cred foarte mult în ceea ce înseamnă speranţă. Dacă există speranţă există tot, sau uşor uşor se va naşte tot.

RĂZVAN NICOLAE RĂDUȚĂ, ACTOR