a

Matei Arvunescu, actor: “Sunt convins că e important să nu ignori evenimentele din țara ta și să nu te limitezi la job-ul tău”

- - 105- 497 vizualizari

Interviu cu unul dintre actorii tineri din București care și-au găsit deja un loc în, poate, cea mai puternică trupu de teatru din România: cea strânsă în jurul lui Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis.

Andrei Crăciun

Drum. Matei Arvunescu, actor. De unde vine Matei și unde vrea el să se îndrepte? Să privim un pic în urmă către devenirea sa. Cum s-a format actorul de astăzi?
Sunt din București și copilăria mi-am petrecut-o în Giulești și lângă Gara de Nord. Deci da, sunt rapidist. Apoi am urmat Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu”. În devenirea mea cred că factorii cei mai importanți au fost oamenii din jurul meu, familia, prietenii și educația pe care ai mei au vrut ca eu și fratele meu să o avem. Și evident faptul că tatăl meu e actor și am putut să văd mai multe reprezentații ale aceluiași spectacol din diverse unghiuri, pe unele chiar în perioada de repetiții.

Ce a însemnat în formarea dumneavoastră lucrul cu maestrul Victor Ioan Frunză?  Dar cu domnișoara Lia Bugnar ?
Întâlnirea cu domnul Victor Ioan Frunză și cu trupa dumnealui a însemnat o a doua școală. Cred că oricât de bine ar fi sedimentate bazele unui actor în facultate (eu având, Slavă Domnului, șansa să prind un an cu foarte mulți profesori dedicați, în frunte cu domnul Adrian Titieni), fără o primă experiență într-un cadru profesionist nu poți înțelege pe deplin cum trebuie să faci această meserie. În cele trei spectacole în care joc sub direcția de scenă a domnului Victor Ioan Frunză, continui să învăț ce înseamnă să fii stăpân pe ce ai de făcut, continui să admir o trupă de tineri actori care ridică la putere termenul de “profesionist” și continui să fiu recunoscător omului care mi-a dat șansa să am primele roluri pe scenă. Totodată, cred că am înțeles că actoria este o profesie și că la adăpostul “artei” este mult mai ușor să te ascunzi. În ceea ce privește întâlnirea cu domnișoara Lia Bugnar lucrurile au stat puțin diferit. În primul rând, la prima lectură mi-am dat seama că nu făcusem până atunci cunoștință cu nimeni din distribuție. Deci toți a trebuit să ne adaptăm rapid la grup. Apoi, pentru mulți dintre noi, acest spectacol (n.r. – Zece pentru New York) însemnă să petreci două ore pe scenă. Fără să ieși o secundă. Cred că aici a fost provocarea cea mai mare și pentru Lia, dar și pentru noi. Să construim această “viață a personajelor” și să nu avem momente de “civilie” sau de exagerări inutile. Și cred că spiritul ei tânăr s-a mulat cu dorința noastră de joacă și a ieșit un spectacol bun.

Spectacole. Să mergem și mai departe. În ce spectacole ați jucat în stagiunea trecută și ce urmează în această primăvară? Unde să vină publicul spectator să îl vadă pe Matei apetitul odată deschis după citirea interviului?

În cazul în care apetitul a fost deschis vă menționez că încă din stagiunea trecută joc la Teatrul Metropolis în patru spectacole (“Romeo și Julieta”, “A 12-a noapte”, “O scrisoare pierdută” și “Zece pentru New York”) și la Teatrul de Comedie în “Tartuffe”. Noua stagiune aduce pentru mine patru noi spectacole: ”Pescărușul” în regia doamnei Tania Filip la Teatrul Mic, “Un cuplu ciudat” în regia Dianei Pacurar (deocamdată îl jucăm în regim de deplasări independente, urmează să îi găsim un loc) și “Nunta lui Krecinski” la Teatrul de Comedie, în regia lui Mihai Bendeac. Iar la finalul lunii februarie avem premieră cu spectacolul “Revizorul” în regia lui Slava Sambriș (vom face din timp promovare, stay tuned).

Video. Carieră internațională, filme de cinema, seriale de televiziune – cum stăm cu consacrarea în lumea video?
În lumea video, din păcate, nu am avut suficiente șanse sau apariții demne de a fi menționate. Aștept să se concretizeze niște promisiuni/idei și sper ca data viitoare să am cu ce umple acest punct.

Țara. Ce relație are Matei cu țara noastră? Se simte bine aici, îi place, vrea să emigreze și să nu mai audă de noi niciodată? Cum vede el viitorul României? Și mergând și mai departe, cu lumea cum stăm – ne îndreptăm într-o direcție greșită?
Cred că e firesc să mă simt bine aici. Sigur că văd cum în alte locuri anumite lucruri sunt mai bune: nivelul de trai, educația, clasa politică și multe altele. Dar asta nu mă face să vreau să emigrez. Și noi putem să trăim altfel, trebuie doar să ne dăm seama de asta. Românul e mai leneș și preferă să i se dea soluții, nu să le caute singur. Poate de aici pleacă și situația noastră ușor retrogradă în comparație cu alte state. Dar nu pot să îmi închipui că asta a fost soarta noastră și noi nu putem să o dirijăm spre mai bine. Asta nu înseamnă că aș refuza să lucrez la vreun proiect în altă țară, așa că aștept telefonul marilor agenți din afară (prefixul României este +4, nu uitați). 

Cetatea. Implicare civică, cetățenească. Votează Matei? Protestează? Se implică în viața cetății? Cum și de ce?
Am votat de fiecare dată, am protestat cât am putut și încerc în permanență să înțeleg ce se întâmplă la nivelul conducerii țării și ce legi se mai “îmbunătățesc”. Recunosc, câteodată termenii mă depășesc și scenariile sunt atât de complexe și întortocheate încât mă pierd. Dar sunt convins că e important să nu ignori evenimentele din țara ta și să nu te limitezi la job-ul tău sau să crezi că “marea masă” nu poate schimba/influența o decizie. 

 Idoli. Are Matei idoli? Către cine se îndreaptă privirile admirative ale actorului? Ca cine voia să fie atunci când era mic?
Nu îi numesc idoli, pentru că sensul ar fi negativ (divinitate falsă, diavol), dar admir nenumărați oameni. În principiu îi admir pe cei care își fac meseria cu pasiune și dăruire, pe cei care nu renunță la umanitate sș respect pentru că deodată au succes și pe cei care nu renunță, chiar dacă întâlnesc piedici în drum. 

Tineret. Ce tineri ne recomandați din lumea noastră artistică, să-i promovăm în site-ul nostru, să vadă cetățeanul că nu mai avem noi actorii de altădată, dar îi avem pe cei de acum, ceea ce nu e tocmai puțin lucru. Cuvânt de încheiere, povață pentru cei care vin din urmă, de ce nu? Mulțumesc.
Tineri de recomandat sunt foarte mulți pe care îi cunosc și probabil la fel de mulți pe care înca nu i-am cunoscut. Aș sfătui cititorul să-i urmărească îndeosebi pe Alexandra Colci, Sandra Ducuță, Theodora Sandu, Alex Popa, Alex Mirea, Vlad Brumaru, Ștefan Pavel, Ștefan Mohor. Dar pe lângă aceste recomandări, i-aș sfătui pe regizori sau pe directorii de teatre să caute mai mult atunci când fac o distribuție, să nu se oprească la o variantă cunoscută dinainte, pentru că se poate găsi cineva mai potrivit sau mai disponibil. Iar pentru cei care vin din urmă: nu vă culcați pe-o ureche când sunteți lăudați, nu vă opriți să vreți mai mult de la voi, aveți grijă cu cine vă înconjurați și apărați-vă statutul.

CITAT
I-aș sfătui pe regizori sau pe directorii de teatre să caute mai mult atunci când fac o distribuție, să nu se oprească la o variantă cunoscută dinainte, pentru că se poate găsi cineva mai potrivit sau mai disponibil. Iar pentru cei care vin din urmă: nu vă culcați pe-o ureche când sunteți lăudați.
Matei Arvunescu, actor

105 recommended
497 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Andrei Craciun