Cristian Vale, participant în Parlamentul European pentru Tineret: “Noi, tinerii, avem datoria de a cultiva implicarea şi empatia socială”

-

Am vorbit cu Cristian Vale, un tânăr român participant la sesiunile Parlamentului European pentru Tineret, pentru a afla care este scopul organizaţiei şi cum se desfăşoară activitatea sa, cât şi despre cum a trăit el această experienţă, despre viitorul său şi problemele României, în special ale sistemului de învăţământ.

În primul rând, ce este European Youth Parliament şi cum funcţionează?

European Youth Parliament este un proiect educațional înființat în 1987 dedicat creșterii gradului de conștientizare cu privire la teme de ordin european în rândul tinerilor europeni. În acest sens, EYP organizează mai bine de 500 de evenimente în cele 40 de state participante. Printre evenimentele organizate de EYP se numără în principal sesiunile, care au o scară ierarhică și încep de la etapa regională, urmată de cea națională, iar apoi cea internațională (pe lângă acestea există și sesiunile de tip Forum, care sunt izolate de ierarhie și astfel oricine poate participa, indiferent de parcursul său în EYP), iar fiecare sesiune are atât o latură academică cât și o latură culturală. Partea academică a unei sesiuni este alcătuită din trei elemente, Teambuilding, Committee Work și General Assembly. În cadrul Teambuilding-ului, participanții (numiți ”delegați”) iau parte într-o serie de activități chiar amuzante destinate acomodării acestora cu restul membrilor din comitet. Ulterior, repartizați în funcție de comitet, delegații vor începe procesul de creare al unei rezoluții în cadrul Committee Work-ului. Comitetele de care aparțin delegații au ca model comitetele din Parlamentul European (ex. JURI – Committee on Legal Affairs, CULT – Committee on Culture and Education etc.), iar fiecare comitet primește o temă specifică tematicii comitetului. Astfel, delegații trebuie să dezbată tema respectivă (care este de obicei formulată sub forma unei probleme de ordin social, economic sau juridic) și să gaseasca soluții pentru a o rezolva. Aceste soluții vor constitui rezoluția comitetului, pe care comitetul trebuie să o apere în fața celorlalte comitete în cadrul celei de-a treia etape, General Assembly. General Assembly este dezbaterea finală la care iau parte toate comitetele și se desfășoară după modelul dezbaterilor din Parlamentul European. Astfel, în timp ce un comitet își prezintă rezoluția, restul comitetelor au oportunitatea de a ataca punctele slabe din rezoluția respectivă, iar comitetul în cauză trebuie să o apere. Este o dezbatere foarte intensă, mereu rămân uimit de câtă pasiune pun delegații în discursurile lor și de multitudinea de tehnici retorice și de public speaking care caracterizează dezbaterea. Latura culturală a sesiunii are două componente, anume Village si Concert. În cadrul Village-ului, toți delegații sunt împărțiți în funcție de regiunea din care aceștia provin iar fiecare regiune trebuie să aranjeze o masă plină de mâncăruri specifice regiunii respective. Apoi, delegații sunt invitați să guste preparatele aduse de colegii lor din alte regiuni (sfat pentru viitorii delegați, zacusca si socata fac mereu furori). După masa copioasă urmează Village Presentation, unde fiecare regiune susține o scurtă prezentare informativă cu privire la specificul și atracțiile zonei, iar adesea prezentarea este urmată de un dans tradițional la care de obicei iau parte toți delegații (excepția face momentul în care constănțenii dansează Pamporea iar restul delegaților realizează că e mult mai sigur să-i lase pe profesioniști).  Concert este evenimentul în cadrul câruia delegații talentați susțin un scurt moment artistic, care adesea se lasă cu lacrimi de emoție.

Ce teme sunt abordate în EYP, ne poţi da câteva exemple?

Temele abordate în cadrul sesiunilor sunt de obicei probleme de ordin actual cu care se confruntă Uniunea Europeană. Spre exemplu, eu am avut de abordat teme precum aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen, propaganda de fake news în presa europeană sau monopolizarea resurselor naturale vitale statelor europene de către alte entități statale sau comerciale. Temele sunt mereu în strânsă legătură cu tematica comitetului, astfel că Committee on Legal Affairs (JURI) va avea mereu de analizat o problemă de ordin juridic, Committee on Foreign Affairs (AFET) va avea de abordat teme legate de politică externă ș.a.m.d.

Există o legătură instituţională între Parlamentul Tinerilor şi Parlamentul European, astfel încât temele şi ideile discutate în primul să fie preluate de “cei mari”?

Din câte știu eu, nu există o legătură insituțională între EYP și Parlamentul European. În România, temele abordate în cadrul sesiunilor sunt stabilite de către echipa de Trainings & Academics, însă sunt mereu în strânsă legătură cu problemele de actualitate cu care se confruntă Parlamentul European. EYP a fost menționat adesea ca un proiect care pune accentul pe teme actuale de maximă importanță, printre aceste mențiuni numărându-se cea din Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, respectiv cea din Forumul Economic Mondial.

Cum ajunge un tânăr să-şi reprezinte ţara în EYP? Se organizează alegeri, ai avut campanie electorală?

Pentru a-ți reprezenta țara în EYP, trebuie să te califici la etapa internațională. Astfel, primul pas e să participi la etapa regională, pentru care singurele cerințe de calificare pe care potențialii delegați trebuie să le îndeplinească sunt să fie fluenți în limba engleză iar vârsta lor trebuie să fie între 16 și 21 de ani. În funcție de prestația la etapa regională, câțiva delegați vor fi selectați pentru a participa la etapa națională. Selecția se va face de către chairpersons (coordonatorii comitetelor) și de către președinte (persoana ce coordonează întreagă activitate academică din cadrul unei sesiuni). Ulterior, în funcție de prestația la etapa națională, 7 delegați vor fi selectați să reprezinte România la etapa internațională. Locația sesiunii internaționale se schimbă de la sesiune la sesiune, iar în fiecare an au loc două etape internaționale (analog și două sesiuni regionale și două sesiuni naționale). La rândul meu am fost selectat pentru a participa la Rotterdam International Session 2018, însă din cauză că sesiunea de examene de la facultate mi se suprapunea cu sesiunea, nu am reușit să particip. În orice caz, faptul că nu am putut participa se numără printre cele mai mari regrete ale mele (și va rămâne astfel cel puțin până când prietenii mei care au participat vor înceta din a-mi scoate ochii cu cât de genial a fost). Astfel, sfatul meu pentru liceenii din România este să ia legătura cu coordonatorul/coordonatoarea județului de care aparțin și să se înscrie la prima sesiune pe care o au la dispoziție, fiindcă sunt convins că nu o vor regreta, și, nu se știe niciodată, s-ar putea să se afle printre cei 7 norocoși care vor reprezenta România la etapa internațională.

Ce studiezi în prezent şi ce îţi doreşti să faci mai departe?

În momentul de față studiez Politică, Psihologie, Drept și Economie (PPLE) la University of Amsterdam. Pe viitor, urmăresc să ma specializez pe partea de drept iar apoi să urmez un master în drept (cel mai probabil drept internațional public sau drept penal internațional).

Îţi doreşti o carieră în politică sau administraţie publică?

Îmi doresc o carieră în care să pot practica disciplina care mă pasionează de mai bine de 3 ani, anume dreptul (în special dreptul internațional, care e puternic potențat de teme politice). În prezent, cariera mea de vis e aceea de Legal Officer în cadrul Organizației Națiunilor Unite, astfel că prin virtutea acestei poziții voi avea și posibilitatea de a călători de la un sediu al Națiunilor Unite la altul. În acest sens, voi putea să mă dezvolt și pe plan personal și cultural, iar în același timp să practic și profesia la care visez. Cu toate acestea, sunt conștient că drumul până acolo va fi lung și dificil, însă, după cum se spune, per aspera ad asta.

Întâlnind tineri din toată UE, cum vezi gradul lor de implicare socio-politică, comparat cu al celor din România?

Pot spune că atât tinerii români cât și cei europeni pe care i-am cunoscut prin EYP sau prin alte programe au un grad de implicare socio-politică destul de ridicat. Cu toate acestea, diferă foarte mult cauza pentru care aceștia militează. În România, am observat că majoritatea tinerilor sunt mai mult axați pe scena politică românească și de cum am putea noi ca tineri să combatem neajunsurile acesteia. În rândurile tinerilor din restul Europei, am observat un accent mai mare pus pe teme de ordin social, cum ar fi acceptarea și promovarea diversității sociale, sau teme de interes universal, cum ar fi schimbările climatice. În opinia mea, ambele abordări au un merit extrem de mare. Totodată, cred cu tărie că, pentru a vedea rezultate, trebuie să aducem temele socio-politice în prim-plan și pentru restul tinerilor care până acum nu au avut contact cu acestea. Nu există nicio paradigmă socială care să fie perfectă, iar mulți teoriticieni politici susțin că nici nu va exista, indiferent de nivelul de corectitudine politică sau de pluralism social aferent paradigmei în cauză, însă consider că fiecare cetățean are datoria socială de a contribui într-un fel sau altul la bunăstarea societății, iar asta necesită un etos democratic. Un cetățean cu un astfel de etos democratic trebuie să identifice o problemă care pune în pericol armonia socială din paradigma sa și să încerce să o combată, neținând cont de faptul că această problemă îl afectează pe el/ea sau nu, ci doar de faptul că alți membri din societate ar putea suferi de pe urma acesteia. La rândul nostru, noi tinerii avem de asemenea datoria de a cultiva o astfel de implicare și de empatie socială. Așadar, scopul programelor precum European Youth Parliament, Model United Nations sau European Youth Event este de a contribui la dezvoltarea acestui etos democratic prin conștientizare, iar prin intermediul acestora putem informa și alți tineri cu privire la problemele cu care se confruntă paradigma noastră și să-i motivăm spre a combate problemele în cauză împreună.

Ce temă de importanţă majoră pentru tineri crezi că este ignorată sau prea puţin dezbătută în spaţiul public românesc?

În opinia mea, eficiența sistemului educațional românesc lasă de dorit. Mereu am avut impresia că accentul e pus pe memorare și nu pe înțelegere, respectiv pe abilitatea de a reproduce informația si nu de a o aplica. Astfel, pentru mine, cel puțin, formulele kilometrice care nu am înțeles niciodată de unde vin, definițiile lungi și abundente în termeni abstracți respectiv textele literare care abordeaza teme ce nu prezintă niciun interes pentru tineretul din ziua de azi au constituit o mare parte din educația mea. Am avut totuși parte și de profesori pasionați și foarte buni din punct de vedere pedagogic, dar aceștia au fost mereu constrânși de programă și de rigorile acesteia.

comments icon 0 comments
0 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

George Russo


Bookmark?Remove?

Cristian Bodnar, câştigător al Undergraduate Awards (numit şi Premiul Nobel pentru Tineret): “Mă gândesc din ce în ce mai des dacă mă voi întoarce în ţară”

-

Cristian Bodnar este un tânăr bistriţean de 22 de ani, în prezent masterand al Universităţii Cambridge, după ce a absolvit cursurile de Computer Science ale Universităţii din Manchester. Teza sa a obţinut la sfârşitul anului trecut premiul la categoria Compute... Mai mult »