Pe Răzvan îl puteți vedea vineri, 10 mai, de la ora 19.00, la Improteca în spectacolul “Artă”.

Andrei Crăciun

Te-am văzut în spectacolul Artă, la Improteca, în București, când mai jucați Artă prin București și prin țară, care e treaba cu Artă?
Jucăm vineri, 10 mai, de la ora 19:00, la Improteca. Apoi rămâne de văzut când și unde mai programăm. Spectacolul este produs de către Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani, regizat de Teodora Câmpineanu, și poate fi văzut în București și în Botoșani, cel puțin pentru moment. Treaba cu Artă e una foarte personală pentru noi, cei din echipă, întrucât reușește să ne provoace, cu fiecare reprezentație, să ne pună față în față cu câteva întrebări cu care se confruntă orice om, la un moment dat: ce înseamnă să fii un prieten bun, ce înseamnă să accepți – cu adevărat – pe cineva pentru ceea ce este și nu pentru ce poate fi, în ce măsură poți fi „tu însuți” în raport cu persoanele dragi, compromisuri – unde se trage linia și ce te face să fii un prieten bun și în același timp să-ți păstrezi integritatea. Și toate astea îmbrăcate într-un ambalaj ușor de digerat, amuzant și emoționant.

Răzvan Ilie, actor. De unde vine Răzvan Ilie și unde vrea el să se îndrepte? Să privim un pic în urmă către devenirea sa. Cum s-a format actorul de astăzi?
Născut și crescut în București, destinația… vom vedea. Înainte de facultate nu am avut nicio tangență cu lumea asta. Într-a 12-a m-am hotărât să dau la UNATC, nu din lipsă de idei, ci ca o consecință a unor lucruri pe care le simțeam în mine – subtil – de ani buni. Presupun că am avut o epifanie la un moment dat, s-au aliniat niște lucruri în mine și am simțit o chemare irezistibilă spre arta asta, arta de a trăi. Am avut șansă să intru din prima la facultate, mi-am luat studiile în serios, am muncit și am perseverat având credința oarbă că nu poate fi în van. Cred cu tărie că dacă ești dedicat țelurilor tale și că dacă nu le trădezi… efortul și așteptarea vor fi reconpensate, în cele din urmă. E un echilibru universal în care cred și care îmi dă putere în fiecare zi.

Video. Carieră internațională, filme de cinema, seriale de televiziune – cum stăm cu consacrarea în lumea video?
M-am dedicat teatrului de când am terminat facultatea și intenționez să iau mai în serios și aspectul ăsta. Iubesc filmul, însă nu s-a întâmplat până acum, pentru mine. Am filmat ceva scurtmetraje, videoclipuri și reclame… Însă debutul cinematografic nu mi l-am făcut încă. Dar și când l-oi face…

Țara. Ce facem cu țara noastră, Răzvan? Cum vezi dumneata viitorul României?
În ciuda evenimentelor din ultimii ani, în ciuda situației socio-politice precare, am un sentiment că lucrurile se vor liniști și că vom intra pe un făgaș al normalității. Și când spun „normalitate” mă gândesc la una pe care ne-o dorim cu toții, în sufletul nostru, dincolo de afinități politice și jocuri de putere. Nu mă refer la „normalitatea” neo-comunistă pe care o tolerăm cu apatie de treizeci de ani. Ne-am săturat cu toții de corupție, șpăgi, nepotism, pile, legi doar pentru plebe, dar irelevante pentru șmecherași. Dar e ok, fiecare pasăre pe limba ei piere. Cred că trebuie să devenim mai conștienți că puterea e la noi. Mereu a fost așa, dar am fost prea naivi sau învinși ca să credem asta cu tărie. Încă avem alegeri libere. Avem datoria de a vota, de a ne face glasul auzit. Rog din suflet, pe calea asta, să ieșiți la vot. Și pe 26 mai, și în toamnă, și ori de câte ori avem ocazia. Violența și ura nasc doar violență și ură. Nu asta e soluția. Soluția este să votezi, să îți faci glasul auzit, și să ieși – pașnic! – în stradă. Aud oameni spunând – iertați-mă! – inepții de genul „nu se schimbă nimic dacă votez sau ies”, „toți sunt la fel”, „eu nu fac politică”. Dacă gândești așa, atunci, cu părere de rău îți spun că te-a învins sistemul. Lor le convine să gândești așa. Le servește să fii apatic și pasiv, să decidă pentru tine toți alegătorii cumpărați pe un kil de făină. Ieși la vot și ia-ți destinul în mâini. E atât de simplu.

De la toamnă cu ce îți vei răsfăța publicul spectator? Ce pregătești, Răzvan Ilie?
Pregătim lucruri frumoase și pentru toamnă însă nu pot dezvălui nimic pentru moment. Vorbim mai târziu…

Tineret. Ce tineri ne recomandați din lumea noastră artistică, să-i promovăm în site-ul nostru, să vadă cetățeanul că nu mai avem noi actorii de altădată, dar îi avem pe cei de acum, ceea ce nu e tocmai puțin lucru. Cuvânt de încheiere, povață pentru cei care vin din urmă, de ce nu?

Recomand orice tânăr artist, indiferent de arta pe care o practică. Sunt numeroși tineri actori, muzicieni, dansatori, pictori, sculptori ș.a.m.d. care au o voce și har. Nicio generație de artiști nu seamănă cu alta, dar doar pentru că acum câteva decenii existau niște nume mari nu înseamnă că nu vine nimic din urmă. Dați o șansă artiștilor tineri. Bucureștiul și nu numai colcăie de spectacole de calitate, concerte, vernisaje, gale, expoziții în care veți fi surprinși în modul cel mai plăcut. Dați șanse și artiștilor care nu au nume încă, pentru că și ăla va veni în timp. Nu notorietatea este măsura talentului. La doar 29 de ani nu cred că sunt în măsură să dau povețe, însă dacă e să dau un umil sfat… este acesta: nu renunța. Nu renunța, arta (și nu numai!) este o meserie de cursă lungă și nu se știe niciodată când sare iepurele. Alții nu vor crede în tine așa că ești dator să crezi tu cât pentru toți ceilalți.

CITAT
În ciuda evenimentelor din ultimii ani, în ciuda situației socio-politice precare, am un sentiment că lucrurile se vor liniști și că vom intra pe un făgaș al normalității.
Răzvan Ilie, actor