Anamaria Hâncu este unul dintre cei patru fondatori ai Let’s do it, Romania! și se mândrește cu faptul că începând din 2010 au reușit să convingă aproape două milioane de oameni să adune gunoaie din toate colțurile țării.

Anamaria Hâncu este inima Let’s do it, Romania!, iar asta pentru că a reușit să convingă nu doar oameni obișnuit să participe la ziua națională de curățenie, ci și mai multe vedete, între care Antonia ori INNA, potrivit Life.ro

Cum s-a născut Let’s do it, Romania!, dar și ce o motivează pe Anamaria Hîncu, aflați mai jos:

Cum a apărut ideea acestui ONG, Let’s do it, Romania!, dacă nu era mai simplu să vă aliați cu ceva deja existent și cum l-ați crescut?

De fapt nu am plecat de la început cu ideea unui ONG, ci mai degrabă a unui eveniment.
Eu văzusem în Estonia proiectul similar: în 2008 ei făcuseră curățenie în toată țara cu 50.000 de voluntari. Circula un video pe youtube, care se viralizase cumva și toată lumea reacționa la el cam așa: „ce tare ar fi să avem și noi așa ceva în România!”. Eu, când l-am văzut prima dată, dimpotrivă, am spus: „așa ceva nu se poate face în România! Este prea complicat! Să strângi atâția oameni să facă ceva în aceeași zi mi se părea aproape imposibil.”

Însă Liana Buzea, care conducea EcoAsisst, un ONG deja implicat mult în acțiuni de curățenie, a văzut filmulețul și mi-a zis că i-ar plăcea să se facă și la noi. Reacția mea a fost cum ți-am spus. (râde)

La câteva luni însă m-am răzgândit. Devenise deja foarte prezent în online și m-am gândit că poate avea potențial. Am scris împreună știre, comunicat și am făcut toată comunicarea despre faptul că EcoAssist vrea să facă acest proiect. Ne-am gândit foarte bine cum să facem totul așa încât să preluăm mișcarea globală, Let’s do it!, pentru că ne-am imaginat că va fi foarte complicat de făcut în România, să convingem atâția oameni să fie sensibili la o cauză cum este aceasta, a curățeniei în localități.

Am lansat mesajul că vrem să facem și noi acest eveniment la noi și că avem nevoie de voluntari și de echipă.

De unde venea scepticismul tău?

Era o perioadă dificilă, se apropia criza economică, iar lumea nu era concentrată pe ideea de bine și voluntariat (sau așa mi se părea mie) și nici voluntariatul nu era o idee foarte populară.

Atunci de unde a venit curajul de a face evenimentul?

Cred că din inconștiență. Chiar dacă noi aveam informațiile din Estonia și văzusem cum au făcut ei și care sunt pașii, ne-am seama ulterior că foarte puține lucruri din acest model se potriveau la noi: aveam mult mai multe deșeuri, ei făcuseră curățenie și în orașe, în vreme ce noi eram concentrați pe zone din afara orașelor, unde nimeni nu își asuma responsabilitatea.

Când am ajuns în Estonia să le povestim că vrem să facem și noi proiectul în România, îmi amintesc că eram într-o sală cu foarte mulți organizatori din alte țări, care fuseseră cumva implicați sau urmau să se implice în evenimente similare, și care au rămas blocați când au văzut video-urile cu deșeurile de la noi. Și atât au zis: „va fi greu!”.

Și, cu acest bagaj de entuziasm în jurul vostru, v-ați aruncat în larg! Ce s-a întâmplat mai departe?

În primul an am avut aproape 200.000 de voluntari, ceea ce a fost enorm, câtă vreme era un an greu în România. Începusem acțiunea în 2009, iar în 2010, în 25 septembrie, am avut acțiunea de curățenie.

Foarte mulți oameni au răspuns pozitiv la acest mesaj nebunesc: „ hai să facem curățenie în toată țara, într-o singură zi!”: autorități, vedete, companii. Am avut și sceptici, și critici care foarte multă vreme nu ne-au susținut mesajul.

Sunt 10 ani de atunci și până acum am avut peste 1.800.000 de oameni care au participat la acțiunile noastre, oameni care au implementat proiectul local, lucru fără de care evenimentul nu avea cum să se întâmple pentru că este un întreg angrenaj necesar pentru ca ziua de curățenie să se întâmple.

Citește continuarea interviului, aici!