Locul în care ai copilărit este o carte de vizită atunci când treci granițele României. Județul Iași continuă să ofere societății române și Europei valori, recunoștință și nemarginite glorii. Astăzi îl vom cunoaște pe Silviu Marian Drângă.

Are 40 de ani împliniți, iar în urmă cu 13 ani a decis să lase în urmă Pașcaniul pentru a se face remarcat. Se întampla în primăvara anului 2006, când a primit vestea că Italia vrea să îl ‘’adopte,, împreună cu talentul său. Sau mai bine spus cu înclinația lui spre artă, spre o transpunere în culori a ceea ce noi vedem și putem transcrie doar în cuvinte.

Ca mulți alți tineri de vârsta lui a plecat în Italia sperând la un trai mai bun, la o viață în care să aibă mulțumiri de pe urma talentului său. Într-o țară în care arta ocupă un cu totul alt loc decât cel din România, se pare că șansa i-a surâs. Și-a făcut un nume în comunitatea locală de acolo și un loc în sânul iubitorilor de artă, care apreciază ceea ce face el.

“Mi-am început această carieră, să-i spunem așa, la vârsta de 20 de ani când începeam să fac grafică în tuș pe hărtie ciocan se numea pe atunci. După o jumătate de an am început deja să lucrez în iconografia bizantină, şi am făcut  asta timp de doi ani. Ulterior am trecut la faza de pictură în ulei pe pânză , reproducând  peisaje și exprimând ceea ce simțeam în acea perioadă. Nu pot spune, m-au atras și chestiile abstracte (râde). Întotdeauna am căutat să evoluez, tocmai de asta am facut foarte multa practică până să ajung să fac primul portret, în creion, desigur ulterior am reușit să fac și portrete pe pânză. Iată că în urmă cu 8 ani aveam parte și de două expoziții la Casa de Cultură Pașcani, însă dorința de a evolua și posibilitatea de a pleca din țară a venit ca o șansă pe care mi-am asumat-o. Abia aici s-a făcut diferența, abia aici am descoperit adevărata artă și cât preț se pune pe ea“, declara Silviu Drângă în urmă cu trei ani.

În viață ai un singur tren de prins. Trebuie doar să fii receptiv, oricând se anunță plecarea!

Norocul pare să-i fi surâs iar acest lucru l-a transformat pe Silviu Drângă dintr-un simplu om într-un artist renumit, dar cu un nume împrumutat din Peninsula Italică. Astăzi el este cunoscut ca Pittore Silviu Dranga.

“Se pare că norocul m-a găsit sau l-am găsit eu aici fiindcă în acest oraș unde sunt eu stabilit acum, Sicilia, caută mereu să ajute tinerii. Este un oraș deschis, asta e clar, dar mai este și ideea ca aici ai  cu ce, în sensul de bani. Poate și în România ar vrea românii să o facă, dar nu au situație. Nu pot crede că românul nu ar aprecia arta. De exemplu când am avut expozițiile la Casa de Cultură Pașcani, am reușit să vând, dar   pentru că nu eram cunoscut, renumit, totul s-a limitat la două vănzări. Iata că Italia, în cei 7 ani de ședere mi-a oferit posibilitate să am 35 de galerii de artă expuse și nenumărate diplome primite”, a completat bărbatul pe un ton de învingător.

Cu talent te naști, dar ambitia ți-l șlefuiește!

Când întâlnești un asemenea talent te întrebi de unde a plecat practic, totul, cât la sută din succesul final este ereditar și cât reprezintă ambiția de a te perfecționa, de a te șlefui. Aflăm despre ieșeanul nostru că ambele au contat în evoluția lui, dar balanța înclina mai mult spre dorința lui intrinsecă.

“Vocația mea…, știu că bunicul meu era artist, poate nu desena, dar crea măști, iar tatal meu mai obișnuia să facă schițe, dar repet, evoluţia mea  de la grafică până la a lucra cu anumite tehnici și produse, a depins de voinţa mea . Vorbim despre diferite dimensiuni ale  artei”, adaugă Silviu.

Visul meu este să mă întorc acasă!

Mulți dintre noi nu se sustrag de la o stare de bine, de la o zonă de confort, însă el este dispus oricând să se întoarcă acolo de unde a plecat. Iubește să locuiască în Italia, dar iubește tot ce ține de România. Totuși, regretul lui Silviu Drângă este ca se  întoarce într-o țară  lipsită de deschiderea oamenilor către artă.

“Asta imi doresc! Să mă întorc de unde am plecat. Visul meu este să mă întorc acasă! Așteptăm să se schimbe în bine traiul de acasă, mentalitățile  și nu in ultimul rând, aștept deschiderea oamenilor față de artă”, continuă cu o urmă de regret.

În acest moment al carierei sale sfătuiește tinerii talentați să rămână în țară daca li se ivește oportunitatea de a excela aici.

“Dacă au posibilitatea să rămână în țară și cineva care să îi  poată ajuta, ar fi bine să rămână în țară, iar dacă vor să meargă în afară le recomand Franța. Acolo statul te ajută foarte mult. Și eu aș vrea să ajung în Paris sau Marsilia”, conchide artistul.

Silviu  a obținut în urmă cu doi ani Premiul Internațional de Artă Contemporană Salerno 2017.

“Încă o victorie pentru Silviu Drângă. „Il pittore di Pașcani”, este singurul român care a câștigat Premiul Internațional de Artă Contemporană care s-a desfășurat la Salerno.

Adoptat de Italia, dar cu gândul la locul natal, artistul se bucură de această victorie și o împărtășeșste cu cei de acasă: ”Sunt onorat de premiul câștigat și abia aștept să revin în țară. Mi-am propus să mă întorc în locurile în care am copilărit, cât mai curând”, ne declara Silviu Drângă în urmă cu doi ani.

La expoziția internațională care s-a desfășurat pe parcursul unei întregi săptămâni au participat 700 de artiști din toată lumea. Salerno a fost timp de șapte zile o „expoziție” cu opere de pictură, sculptură, colaje, tehnici mixte și gazda criticilor de artă. Lupta s-a dat între 2000 de artiști selecționți din întreaga lume. În urma criteriilor de selecționare, în finală au ajuns 311 artiști și 700 de opere.

Drângă Silviu Marian s-a născut în Pașcani, România în 1979. Este un pictor Autodidact, fiind legat de desen încă din copilărie. Și-a exprimat întotdeauna înclinaţia către   desen. El a sosit în Italia în 2007, și-a stabilit reședința în Alcamo în provincia Trapani din Sicilia. El începe să facă drum în 2009, împreună cu alți artiști locali și regionali, luând parte la numeroase expoziții personale, și improvizații. Artistul în cercetările sale utilizează multe tehnici de pictura, variind de la sculptură la colaj”.

În 2018 artistul și-a făcut curaj și a venit acasă pentru a expune. A stat câteva săptămâni și s-a întors în Peninsula Italică cu un gust amar. Din păcate, în continuare cei de acasă nu sunt educați pentru artă și pentru ceea ce creează el.

Își dorește ca anul viitor să expună la Veneția în cadrul unui vernisaj fenomen. În ceea ce îl privește, și cum după și el declară, Dumnezeu încă îl protejează și îl ajută să realizeze tablouri, obiecte care au nevoie de explicații vaste pentru a le înțelege. Complexitatea operelor lui îl clasează pe un podium pe care nu au urcat mulți români.

Cu siguranță de el vom mai auzi și la fel de siguri suntem când spunem că ne va primi în intimitatea lui cu aceeași modestie care îl reprezintă.